Linkuri accesibilitate

Cazul guvernului Croitoru.

Încet, dar sigur, audierile pentru validarea cabinetului Croitoru se apropie de final, adică se sting în intensitate şi importanţă pe măsură ce se apropie data alegerilor prezidenţiale. De fapt, guvernul lui Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale, este sortit să rămână încremenit în stare de proiect pentru că e greu de crezut că viitorul preşedinte, indiferent cine va fi acesta, l-ar păstra.

Este un guvern surogat, al cărui mandat este să acopere fantoma cabinetului Boc, bântuind încă palatul Victoria. Mugur Isărescu, guvernatorul perpetuu al Băncii Naţionale, a intrat deja în folclorul politic drept uns cu toate alifiile nemuririi şi e considerat un panaceu al crizelor de toate tipurile. Nu a putut fi convins să vină din nou la cârma guvernului, mai ales că-şi negocia un nou mandat ca guvernator, dar şi-a cedat consilierul şi ceva din aura sa de tehnocrat. Fără succes. Dialogul cu partidele s-a limitat la vorbe monosilabice, la interjecţii şi, mai ales, la gesturi. Iar Parlamentul se mişcă încet, tratând viitorul guvern ca pe un accesoriu cu care se joacă preşedintele în timpul liber.

Votul comisiilor parlamentare pentru candidaţii de pe lista ministeriabililor este, însă, interesant, măcar pentru că arată că unitatea de granit a opoziţiei are picioare de lut. Cabinetul Croitoru este rezultatul unei operaţii plastice prin care se încearcă grefa politică a unor mâini şi picioare de partid pe un organism inert, format din specialişti.

Pentru a-i face mai vizibili, PDL-ul şi-a împins în faţă oamenii prin care a ajuns ce-a fost şi mai mult decât atât. Pe lista miniştrilor s-au regăsit şi Gheorghe Pogea, Vasile Blaga sau Radu Berceanu, co-autori ai stării de confuzie prin care trece economia, Theodor Paleologu care a demonstrat că poţi face rău chiar şi nefăcând nimic, dar şi Bogdan Aurescu, diplomatul care a câştigat procesul cu Ucraina pe tema platoului continental sau Mihai Şeitan, sirena care le sucea minţile pensionarilor cu procente şi puncte de pensie. Voturile în comisii par să fi fost date pe toane, Vasile Blaga, de pildă, fiind admis, în vreme ce Cristian Vlădescu, fost şef al Casei Naţionale de Sănătate şi specialist cu studii aprofundate în universităţi de top, fiind respins. Se pare că partidele din opoziţie au decis ca la comisii să nu apese simultan pe aceleaşi butoane.

Marea bătălie în acest mărunt război fără miză va fi dată săptămâna viitoare când plenul celor două camere parlamentare va vota soarta cabinetului Croitoru. Atunci s-ar putea întâmpla orice, chiar şi un vot favorabil noii echipe guvernamentale care nici nu ar mai avea timp să ude florile din cabinetele fostului guvern. Stângăcia partidelor de opoziţie care au vrut demiterea unui cabinet antipatic cu o lună înaintea alegerilor a dus la o mare şi inutilă rotaţie a cadrelor care seamănă mai degrabă a verificare a loaialităţii şi mai puţin cu o reformă eficientă a organigramei guvernamentale.

Câştigători sunt cei care profită de perdelele de fum ale discuţiilor pe marginea eficienţei şi competenţei candidaţilor la guvern, cedând centrul scenei politice, unde oricum haosul este dominant, şi luând la pas periferia, marginile, provinciile, acolo unde, cu fum de mititei şi spumă de bere, este hipnotizat alegătorul de rând să mai aibă încredere o tură.
XS
SM
MD
LG