Parlamentul de la Bucureşti a simplificat procedura de acordare a cetăţeniei române pentru cei care au pierdut-o din motive istorice. Dacă va fi promulgat de preşedintele României, amendamentul va grăbi soluţionarea numeroaselor cereri de redobândire a cetăţeniei primite în ultimii ani din Republica Moldova. Care a fost reacţia majorităţii parlamentare liberal democrate de la Chişinău?
Igor CormanPreşedintele comisiei de politică externă a Parlamentului, Igor Corman, membru al Partidului Democrat, spune că chestiunea redobândirii cetăţeniei române a fost exploatată politic de fosta guvernare comunistă de la Chişinău, dar şi de autorităţile române, îndeosebi în campanii electorale. În lipsa unor date precise privind numărul persoanelor care şi-au redobândit cetăţenia română, este greu să faci prognoze, spune Igor Corman. În opinia sa, presiunea solicitărilor ar putea fi diminuată prin alte metode, cum ar fi liberalizarea regimului de vize pentu cetăţenii moldoveni în spaţiul UE.
Igor Corman: „Este un lucru cunoscut. Despre pregătirea acestor amendamente s-a vorbit de mai mult timp. De asemenea, este cunoscut că această situaţie a fost, să spunem aşa, exploatată la maxim de fosta guvernare în propriile interese. Şi al treilea lucru, foarte bine cunoscut, este că mulţi cetăţeni moldoveni îşi doresc această cetăţenie, dorindu-şi parapoarte româneşti pentru a circula liber în spaţiul european. Aceasta este situaţia. Şi în această situaţie cred că noua guvernare, ministerul afacerilor externe trebuie să urgenteze declanşarea dialogului cu UE privind liberalizarea regimului de vize. Cred că o mişcare mai accelerată pe această cale va permite ca să fie scoasă presiunea şi pe această direcţie şi anume solicitarea de către mulţi cetăţeni a cetăţeniei române”.
Corina FusuParlamentara liberală Corina Fusu, preşedinta comsiei parlamentare pentru cultură, consideră că simplificarea procedurilor de redobândire a cetăţeniei române este un lucru salutabil şi nu numai din perspectiva repunerii în drepturi a celor care au fost lipsiţi de ea în mod abuziv prin circumstanţe istorice.
Corina Fusu: „Chiar şi fără paşapoarte româneşti, un milion de cetăţeni ai Republicii Moldova astăzi muncesc în ţările membre ale UE şi alte ţări. Deci, orice stavilă artificială este depăşită printr-o voinţă majoră a cetăţenilor. Noi, în calitate de guvernanţi, trebuie să mergem în întâmpinarea dorinţelor cetăţenilor, să repunem lucrurile în normalitate şi consider că deţinerea unui paşaport european va scurta doar calea noastră, a Republicii Moldova, spre integrarea în UE”.
Vicepreşedintele comisiei juridice a Parlamentului, liberal-democratul Vitalie Nagacevschi salută şi el eventuala simplificare a procedurilor de redobândire a cetăţeniei române, respingând totodată în mod categoric argumentele fostei guvernări comuniste potrivit cărora această situaţie ar aduce atingere securităţii Republicii Moldova ca stat.
Vitalie Nagacevschi: „Nu poate fi schimbată geografia Europei prin acordarea masivă, aşa cum se susţinea, a cetăţeniei, de exemplu a României. Dacă e vorba de statele mici, ca regulă, în aceste state permanent cetăţenii sunt într-un alt fel de regim juridic, să spunem aşa. De exemplu, în Luxembourg, de asemenea, majoritatea cetăţenilor deţin dubla şi multipla cetăţenie. Republica Moldova de asemenea este un stat mic şi nu cred că s-ar impune problema unui pericol sporit privind statalitatea Republicii Moldova”.
Vitalie Nagacevschi afirmă că modificările la legea cetăţeniei române sunt euroconforme, iar conformitatea la normele europene a deţinerii dublei şi multiplei cetăţenii de către locuitorii Republicii Moldova a fost stabilită deja prin una din hotărârile Înaltei Curţi de la Strasbourg pentru Drepturile Omului.
Igor Corman: „Este un lucru cunoscut. Despre pregătirea acestor amendamente s-a vorbit de mai mult timp. De asemenea, este cunoscut că această situaţie a fost, să spunem aşa, exploatată la maxim de fosta guvernare în propriile interese. Şi al treilea lucru, foarte bine cunoscut, este că mulţi cetăţeni moldoveni îşi doresc această cetăţenie, dorindu-şi parapoarte româneşti pentru a circula liber în spaţiul european. Aceasta este situaţia. Şi în această situaţie cred că noua guvernare, ministerul afacerilor externe trebuie să urgenteze declanşarea dialogului cu UE privind liberalizarea regimului de vize. Cred că o mişcare mai accelerată pe această cale va permite ca să fie scoasă presiunea şi pe această direcţie şi anume solicitarea de către mulţi cetăţeni a cetăţeniei române”.
Corina Fusu: „Chiar şi fără paşapoarte româneşti, un milion de cetăţeni ai Republicii Moldova astăzi muncesc în ţările membre ale UE şi alte ţări. Deci, orice stavilă artificială este depăşită printr-o voinţă majoră a cetăţenilor. Noi, în calitate de guvernanţi, trebuie să mergem în întâmpinarea dorinţelor cetăţenilor, să repunem lucrurile în normalitate şi consider că deţinerea unui paşaport european va scurta doar calea noastră, a Republicii Moldova, spre integrarea în UE”.
Vicepreşedintele comisiei juridice a Parlamentului, liberal-democratul Vitalie Nagacevschi salută şi el eventuala simplificare a procedurilor de redobândire a cetăţeniei române, respingând totodată în mod categoric argumentele fostei guvernări comuniste potrivit cărora această situaţie ar aduce atingere securităţii Republicii Moldova ca stat.
Vitalie Nagacevschi: „Nu poate fi schimbată geografia Europei prin acordarea masivă, aşa cum se susţinea, a cetăţeniei, de exemplu a României. Dacă e vorba de statele mici, ca regulă, în aceste state permanent cetăţenii sunt într-un alt fel de regim juridic, să spunem aşa. De exemplu, în Luxembourg, de asemenea, majoritatea cetăţenilor deţin dubla şi multipla cetăţenie. Republica Moldova de asemenea este un stat mic şi nu cred că s-ar impune problema unui pericol sporit privind statalitatea Republicii Moldova”.
Vitalie Nagacevschi afirmă că modificările la legea cetăţeniei române sunt euroconforme, iar conformitatea la normele europene a deţinerii dublei şi multiplei cetăţenii de către locuitorii Republicii Moldova a fost stabilită deja prin una din hotărârile Înaltei Curţi de la Strasbourg pentru Drepturile Omului.
