Linkuri accesibilitate

Consiliu European perturbat de îndărătnicia lui Vaclav Klaus


Oponenți cehi ai Tratatului de la Lisabona manifestînd în fața sediului Curții Constituționale la Brno

Oponenți cehi ai Tratatului de la Lisabona manifestînd în fața sediului Curții Constituționale la Brno

Tratatul de la Lisabona şi acordul post Kyoto pe agenda summitului UE de la Bruxelles

La Bruxelles începe un summit de două zile al liderilor Uniunii Europene. Corespondentul nostru Ahto Lobjakas anticipează că reuniunea ar putea aduce mai multe întrebări decât răspunsuri. Una din temele cele mai aprinse va fi probabil soarta Tratatului de la Lisabona, a cărui ratificare este ţinută pe loc de Cehia.

Tratatul de la Lisabona, care prevede reforma instituţiilor europene, inclusiv înfiinţarea unor posturi noi de conducere, a fost ratificat de toate ţările Uniunii Europene, cu excepţia Cehiei. Situaţia de la Praga a fost prezentată, cu o oarecare nerăbdare în glas, în ajunul summitului de la Bruxelles, de ministrul de externe al Suediei, Frederik Reinfeldt.

Ministrul suedez a cărui ţară deţine preşedinţia EU, a explicat într-o transmisie pe internet că în prezent Curtea Constituţională a Cehiei examinează plângerea unui grup de senatori faţă de Tratatul de la Lisabona, după care preşedintele Vaclav Klaus ar urma să semneze Tratatul. Până atunci, a mai spus diplomatul suedez, va fi pregătit amendamentul pe care-l doreşte preşedintele ceh.

Vaclav Klaus, cunoscut pentru antipatia sa faţă de o prea mare integrare europeană, a cerut ca tratatului să i se adauge o frază în care să se spună că germanii expulzaţi din Cehoslovacia după al doilea război mondial nu vor avea dreptul să-şi capete înapoi proprietăţile. Klaus n-a spus însă limpede că după asta va semna tratatul, aşa că suspansul la Bruxelles este mare.

În absenţa unui Tratat de la Lisabona ratificat şi de Cehia, europenii nu pot merge înainte cu desemnarea şefilor Uniunii Europene reformate. Dar corespondentul nostru Ahto Lobjakas crede că tema va fi discutată oricum la summitul de la Bruxelles.

În viitor, UE ar urma să aibă un preşedinte. Până acum, s-au arătat interesaţi de noua slujbă fostul premier laburist britanic Tony Blair şi actualul premier din Luxemburg, Jean-Claude Juncker. Surse de la Bruxelles suţin însă că şanse mai mari le are premierul olandez Jan-Peter Balkende. Reuters scrie că altă opţiune ar fi fostul premier finlandez Paavo Lipponen. Iar noul şef al politicii externe europene, un post cu puteri sporite, ar putea deveni ministrul britanic de externe David Milliband.

Altă temă de discuţii aprinse ar putea fi la summitul de la Bruxelles încălzirea globală. Uniunea Europeană îşi pregăteşte o poziţie comună în acest domeniu pentru reuniunea mondială din decembrie de la Copenhaga. Membrii Uniunii sunt de acord că este nevoie de măsuri împotriva schimbărilor climei, dar au păreri diferite despre cine şi cât va trebui să plătească. Un grup de ţări est-europene în frunte cu Polonia cer ca partea lor să fie mai mică, pentru că sunt mai sărace.
XS
SM
MD
LG