Linkuri accesibilitate

Graba autorităţilor de la Tiraspol de a amenda "Constituţia" Transnistriei

Doamnelor şi domnilor, bună ziua. Sunt Viorica Zaharia şi vă salut la emisiunea săptămânală a Europei Libere Dialoguri. Mai întâi un buletin de ştiri prezentat de Radu Benea:

Parlamentul de la Chișinău a amânat alegerea şefului statului, care trebuia să aibă loc vineri, 23 octombrie. Nu a fost anunţat un nou termen concret. Majoritatea parlamentară a decis că este nevoie de clarificarea regulilor alegerii. Nu este limpede dacă ea poate avea loc cu un singur candidat sau e nevoie de mai mulţi. Deocamdată, singurul înscris în cursă este Marian Lupu, din partea Alianţei pentru Integrarea Europeană.

Republica Moldova şi România au parafat marţi la Chişinău Convenţia despre micul trafic la frontieră, menită să uşureze contactele şi schimburile comerciale între locuitorii de la graniţă şi amânată multă vreme de fosta guvernare comunistă. Premierul Vladimir Filat a declarat că este gata să semneze Convenţia imediat: „Problema nesemnării a constat în lipsa voinţei politice la Chişinău. Odată parafată, urmează să semnăm Convenţia în timpul cel mai apropiat. Rămâne să vedem care este posibilitatea celor de la Bucureşti să semneze, avînd în vedere criza politică de acolo".
Guvernul de la Chişinău spune că cetăţenii moldoveni care locuiesc în apropierea graniţei vor fi principalii beneficiari ai Convenţiei pentru că vor putea călători fără viză, pe baza unui permis special, în localităţile limitrofe din România

Preşedintele Gazprom, Aleksei Miller a anunţat ca cererea europeana pentru gazele naturale a crescut in ultimele 2 luni şi a avertizat că în viitor va fi imposibil ca Gazpromul sa livreze gazele solicitate de europeni fară a avea noi rute de tranzit, asa cum ar fi South Stream. Premierul Rusiei Vladimir Putin declarase anterior ca spera ca proiectul energetic South Stream sa fie operaţional mai curînd decît s-a planificat. Putin a spus că vede „o miscare pozitiva” din partea Turciei şi ca proiectul ar putea fi operaţional inainte de 2013. Conducta South Stream, o colaborare dintre compania rusa de stat Gazprom si compania italiana ENI, va furniza gaze naturale ruseşti Europei printr-o conducta pe sub Marea Neagra. Proiectul South Stream este concurent cu Nabucco, proiect sustinut de Uniunea Europeana si Statele Unite.

Parlamentul European a acordat premiul său anual pentru drepturile omului organizaţiei ruseşti „Memorial”. Premiul Sakharov a fost decernat în particular activiştilor Oleg Orlov, Serghei Kovaliov şi Liudmila Alexeieva. Premiul a fost înfiinţat în 1988 şi este însoţit de o răsplată de 50.000 de euro. El va fi înmânat oficial laureaţilor la o ceremonie care se va ţine la Strasbourg pe data de 16 decembrie.

Adjunctul asistentului de stat american pentru Europa si Eurasia, Tina Kaidanow a avut o intrevedere la Erevan cu liderul opozitiei şi fost preşedinte Levon Ter Petrosian, dupa ce a avut intrevederi cu preşedintele Serj Sarkisian. Potrivit serviciul armean al postului nostru de radio, pe agenda discutiilor s-au aflat eforturile de normalizare a relatiilor dintre Erevan si Ankara si conflictul înghetat din Nagorno-Karabach. La Baku, adjunctul ministrului armean de externe a declarat ca problema Nagorno-Karabach nu are nimic de-a face cu imbunatatirea relatiilor dintre Erevan şi Ankara şi că acest conflict inghetat va fi rezolvat de preşedintii Armeniei si Azerbaijanului care au discutat de mai multe ori pe această temă în ultimul timp.

Echipa de fotbal Şerif Tiraspol a furnizat una dintre surprizele ultimei etape din Liga Europa, învingînd pe teren propriu cu 2-0 formaţia olandeză Twente. Şerif se află acum pe locul al doilea în grupa H, după turcii de la Fenerbahce, care au câştigat la Bucureşti meciul cu Steaua, cu 1-0.

-----------------------------------------

Invitatul emisiunii de azi, la telefon, este politologul de la Bender Andrei Safonov pe care îl întrebăm tradiţional ce evenimente de săptămna trecută ar fi demne de remarcat?

Andrei Safonov
Andrei Safonov: Aici două momente sunt cele care atrag atenţia cel mai mult. Primul - noua constituiţie a Transnistriei şi al doilea - situaţia în Moldova, care s-a format după alegeri şi continuă acum odată cu formarea structurilor noii puteri. De aceea puterea de la Tiraspol îşi consumă toate forţele ca să adopte noua Constituie fie prin referendum sau prin adoptarea în Sovietul Suprem. În orice caz la 16 oct a fost şedinţa de final a comisiei pentru constituţie iar în această săprămână au fost discutate detaliile de procedură. În zilele următoare proiectul trebuie să ajungă în Sovietul Suprem care are tot dreptul să îl modifice, să îl adopte. Vom vedea dacă deputaţii vor avea puteri pentru aşa ceva. Dar eu cred că deputaţii, după ce s-a aschimbat conducerea Sovietului Suprem, nu sunt prea dispuşi să înceapă o luptă acută cu preşedintele. Nici chiar fostul spiker Evgheni Şevciuc nu se prea luptă chiar dacă cândva a făcut încercări să schimbe consttituţia în favoarea unor împuterniciri suplimentare pentru Sovietul Suprem. Ar putea exista anumite contradicţii, dar la o luptă foarte acută eu nu mă aştept.

Europa Liberă: Proiectul de constituiţie a fost criticat pe alocuri de experţi independenţi. Care ar fi cele mai riscante prevederi ale lui?

Andrei Safonov : Propunerile inaintate presupun o formatare generală a legii principale. O schimbare esenţială este instituirea funcţiei de prim ministru care va conduce operativ toată economia şi o a doua schimbare principală - lichidarea actualului Soviet suprem unicameral si formare altuia, bicameral. Având în vedere faptul că Sovietul suprem, dar după noua denumire - Adunarea de stat - nu va mai fi un organism unitar ci fiecare cameră va avea preşedintele său, cred că aceasta va duce la slăbirea corpului legislativ ca forţă consolidată acum şi respectiv se va produce fortificarea împuternicirilor puterii executive şi însemnătatea acestei puteri, reprezentată în primul rând de preşedinte şi în al doilea de guvern, care oricum va lucra mai mult cu preşedintele şi nu cu legislativul.

Europa Liberă: Unii comentatori au folosit până acum şi termeni mai duri pentru acest proiect, anume au sugerat că aplicarea unei asemenea constituţii va duce de la un regim autoritar la unul totalitar în regiune. Dvs vedeţi asemenea riscuri?

Andrei Safonov: Să vorbeşti despre faptul că acesta va fi un regim totalitar nu poţi, pentru că atunci opoziţia stă în închisori, presa care nu e de stat e interzisă, oamenii dorm cu frica că cineva va veni noaptea şi îi va lua. Desigur asta nu avem noi acum, dar putem spune că tendinţele autoritare se vor întări în stat. Dar pe de altă parte, dacă Sovietul Suprem se va folosi de împuternicirile pe care le va avea, va influenţa asupra guvernului şi va încerca să controleze guvernul, cred că parlamentarii vor putea schimba destul de multe lucruri totuşi. În orice caz, în faţa lor se deschid mari perspective de luptă. Totul e să vrea, lupta politică în orice caz va continua.

Europa Liberă: Ce urmăreşte de fapt, liderul Igor Smirnov înaintând acest nou proiect?

Andrei Safonov : Smirnov doreşte întărirea împuternicirilor sale de preşedinte. Alta e că până acum nu a avut un pretext pentru a propune asemenea modificări. Acum însă deputaţii, prin politica lor slabă şi care a provocat doar milă celor ce o urmăreau, au dat preşedintelui un asemenea as în mână. Ei nu au reuşit să ducă la bun sfârşit nici una din iniţiative, începând cu anul trecut, nici cea cu banii pentru gaz care se învârteau în Gazprom bank, nici iniţiativa celor 17 care încercau să întărească împuternicirile Sovietului suprem dar aşa şi nu au dus lucrul până la capăt şi în sfârşit ceea ce s-a întâmplat la 15 aprilie când sub conducerea lui Evgheni Şevciuc Sovietul Suprem a adoptat modificările la Constituţie dar s-a încheiat totul cu retragerea modificărilor şi cu faptul că însuşi Şevciuc a fost determinat să-şi dea demisia. Este desigur o înfrângere mare a corpului legislativ şi o victorie a preşedintelui, care s-a folosit de această situaţie şi a trecut în contraofensivă şi în loc de modificări a propus o întreagă nouă constituţie.

Europa Liberă: Acum se insistă pe organizarea unui referendum la care populaţia să se pronunţe dacă ar vrea o astfel de nouă constituţie sau nu. Cum credeţi, se va ajunge la referendum?

Andrei Safonov: Sunt două variante. Unu: Sovietul Suprem ar putea să se mulţumească cu anumite cedări formale ale preşedintelui şi îi va accepta propunerile în Parlament, păstrându-şi totodată faţa spunând că iată noi am propus câte ceva, preşedintele ne-a mers în întâmpinare şi astfel nu avem motiv să luptăm cu el mai departe. Şi aşa noua constituţie să fie adoptată în Parlament. Mai este şi a doua variantă: dacă preşedintele va insista pe organizarea referendumului. Sigur că proiectul preşedintelui va trece. Aici e o chestiune de tehnologie politică şi psihologie. Dacă scoţi la referendum un singur proiect şi împotriva lui nu e nici un altul de alternativă, atunci oamenii votează pentru cel propus indiferent de conţinutul lui. Restul e o chestiune de PR. Câteva luni de lucru intens şi succesul îţi este garantat.

Europa Liberă: Dar este posibilă organizarea unui referendum cinstit în actualele condiţii din regiune?

Andrei Safonov: Şi aici sunt două variante: - un referendum cinstit şi unul falsificat. Ştiind cum au avut loc aici un întreg şir de alegeri inclusiv cele prezidenţiale din 2006, şi având o comisie electorală centrală de buzunar, pot spune că falsificarea este posibilă. Dar cred că refrendumul ce va fi propus cu formularea „pentru adoptarea noii constituţii” este foarte posibil să se soldeze cu rezultate favorabile lui Smirnov şi fără falsificări. Pentru că dacă e doar un singur proiect al preşedintelui şi nu există un altul care ar fi înaintat şi sprijinit de Sovietul Suprem, atunci e foarte probabil că lumea va vota pentru.

Europa Liberă: Dar dacă discutăm prima variantă – adoptarea noii Constituţii doar în Sovietul Suprem şi astfel nu se va ajunge la un referendum. Ce raport de forţe avem acum în Sovietul Suprem?

Andrei Safonov: Judecând strict matematic, atunci majoritatea din Sovietul Suprem ar fi trebuit să respingă proiectul propus de preşedinte. Pentru că din 43 de deputaţi 39 sunt membri ai partidului „Obnovlenie” şi susţinătorii acestui partid, dar având în vedere că deputaţii sunt cam demoralizaţi, că fostul spiker Şevciuc şi liderul „Obnovlenie” nu dă semne de viaţă politică, eu nu cred că ei se vor încumeta să intre într-o luptă politică fără compromis.

Europa Liberă: Dle Safonov, vă mulţumim, vom continua discuţia în a doua parte a emisiunii.

-----------------------------

În emisiunea de săptămâna trecută vă informam că părinţii unor reţinuţi în izolatorul de anchetă de la Tiraspol anunţaseră că fiii lor au intrat în greva foamei. Administraţia izolatorului refuza să ia pachete cu alimente de la rude spunând că înşişi cei reţinuţi refuză mâncarea. După câteva zile de grevă, părinţii spun că administraţia a început să primească pachetele pentru reţinuţi, însă nu se ştie dacă condiţiile de detenţie le-au fost îmbunătăţite.

La 22 octombire agenţia oficială de ştiri Olvia press transmitea o ştire potrivit căreia liderul administraţiei de la Tiraspol Igr Smirnov a convocat o şedinţă pe tema condiţiilor din locurile de detenţie transnistrene. S-a raportat că locurile de detenţie provizorie din regiune sunt arhipline. Sovietului Suprem i-a fost propus un proiect de lege care stabileşte că bănuiţii de infracţiuni grave nu pot fi ţinuţi în arest provizoriu mai mult de un an, iar cei învinuiţi de infracţiuni deosebit de grave, mai mult de 18 luni. Aceste limite, sprijinite de procurorul regiunii, ar urma să rezolve problema tergiversării anchetelor şi respectiv a ţinerii în arest a persoanelor bănuite.

Ion Manole
Preşedintele Asociaţiei pentru drepturile Omului din Chişinău, Promo Lex, Ion Manole, care a adus la cunoştinţa presei semnalele referitoare la greva foamei din subsolul miliţiei din Tiraspol, spune că deocamdată nu se cunoaşte dacă protestatarii şi administraţia izolatorului au ajuns la vreun compromis: „Informaţiile difuzate de mediile controlate de regimul de la Tiraspol, şi anume că liderul Igor Smirnov i-a convocat în această problemă pe ministrul justiţiei Stepanov şi pe procurorul regiunii Gureţkii, confirmă că există numeroase probleme în acest sistem şi dacă aceste probleme se discută anume în perioada în care au fost semnale că s-a declarat greva foamei în masă, credem că informaţia în acest sens şi în acest mod se confirmă. Sperăm că nu sunt victime, să nu aflăm ulterior că sunt şi victime”.

.................................

Revenim la discuţia cu politologul Andrei Safonov, care de fapt conduce şi o fundaţie specializată în apărarea drepturilor omului. Dle Safonov, cum credeţi, şedinţa pe problema condiţiilor din penitenciare poate fi o reacţie promptă la ce a semnalat presa despre greva foamei din izolatorul miliţiei din Tiraspol?

Andrei Safonov : Semnalele de săptămâna trecută e dor o parte a informaţiei care vine din acele locuri de-a lungul mai multor ani deja şi acest val de informaţii a devenit atât de mare că trebuie luate anumite măsuri. Nu putem spune că nu s-a făcut nimic, câte ceva totuşi s-a făcut. Dar şi aici, noi vorbim doar despre izolatorul miliţiei de la Tiraspol, dar mai sunt locuri de detenţie care devin ostatecii situaţiei politice. Cum ar fi penitenciarele de la Bender ce se află în subordinea Moldovei, din păcate din cauza contradicţiilor politice dintre Tiraspol şi Chişinău suferă oamenii, care rămân deseori fără apă şi fără curent. Cred că şi această problemă e timpul deja să fie rezolvată.

Europa Liberă: Dle Andrei Safonov, vă mulţumim.

Doamnelor şi domnilor, Dialogurile de astăzi au ajuns la final. Sunt Viorica Zaharia, vă mulţumesc pentru atenţie şi vă reamintesc că puteţi audia emisiunea noastră în ambele variante – română şi rusă – pe pagina web a Europei Libere www.europalibera.org. Tot acolo găsiti alte informaţii, comentarii şi analize. Toate cele bune.
XS
SM
MD
LG