Linkuri accesibilitate

"Avem nevoie de o Europă sigură, întreagă, liberă şi în expansiune"


Vicepreşedintele Joe Biden în timpul interviului acordat Europei Libere

Vicepreşedintele Joe Biden în timpul interviului acordat Europei Libere

Vicepreşedintele american Joe Biden despre politica externă a Statelor Unite.

Într-un interviu acordat vineri la Praga reporterilor Europei Libere, vicepreşedintele Statelor Unite Joe Biden şi-a exprimat credinţa că a liniştit temerile est-europenilor privind relansarea relaţiilor ruso-americane.

„Cred că am rezolvat această problemă, nu cred că est-europenii se mai tem. Ca un om care şi-a petrecut o bună parte din viaţă în vremea Războiului Rece, şi o altă parte în această nouă realitate, cred că este de înţeles că dacă vă aflaţi într-o capitală din Europa centrală şi de est şi vedeţi obligaţiile incredibile, universale şi globale ale Statelor Unite, vă puteţi întreba: „Cum se poate să-i preocupe pe americani peninsula coreeană? Cum se pot concentra asupra Chinei, Indiei, Pakistanului, Iranului, fără să ne uite pe noi, pe cei din centrul Europei?” Iar mesajul meu este simplu: acesta este tocmai motivul pentru care trebuie să rămânem implicaţi profund în Europa. Pentru că dacă vrem să ne îndeplinim obligaţiile avem nevoie de o Europă sigură, întreagă şi liberă, în expansiune, şi n-am face nimic (împotriva acestor principii). Când am ţinut acel discurs la München, cred că am fost auzit la Moscova. Vrem să apăsăm butonul „reset”. Dar nu am apăsat butonul „erase”, butonul de ştergere a memoriei. Am spus asta foarte limpede. Eu am spus foarte clar că sunt două lucruri, două principii care nu pot fi negociate: primul este că nu vom tolera şi nu vom participa la noi sfere de influenţă, iar al doilea că nici o ţară din orice parte a Europei nu va avea drept de veto sau capacitatea de a împiedica altă ţară, din Europa şi din lume, să se alăture unei alianţe sau uniuni căreia vrea să i se alăture. Sper că asigurările privind acest proces sunt înţelese şi încep să devină realitate”.

Europa Liberă l-a întrebat pe Joe Biden dacă nu se teme că Rusia ar putea „cuceri” Europa centrală şi de est printr-un fel de ofensivă economică.

Este imposibil ca o ţară să stăpînească economic o altă ţară
„Nu. Noi nu vedem relaţia cu Rusia ca pe o competiţie. Pe de altă parte, toate ţările europene se confruntă cu problema dependenţei... Nu este sănătos pentru nici o ţară să depinde de resurse dintr-o singură sursă. Noi în Statele Unite am scos monopolurile în afara legii cu mult timp în urmă. Şi cred că ar fi în interesul tuturor, inclusiv al Rusiei, să existe concurenţă. Şi de aceea cred, de exemplu, că Republica Cehă face presiuni în UE să găsească rute alternative de energie care să provină din Asia Centrală. În domeniul petrolului şi gazelor sunt oportunităţi. De aceea ne implicăm şi noi mult în găsirea de surse alternative şi în energia regenerativă. Din experienţa mea de 37 de ani în funcţii publice am tras însă concluzia că este aproape imposibil pentru o ţară să „stăpânească” economic altă ţară. Lumea este prea integrată, prea complicată pentru asemenea „cuceriri”. Dar diversitatea energetică este în interesul europenilor, este în interesul nostru şi îndrăznesc să crede că este şi în interesul Rusiei.

În privinţa Afganistanului, Europa Liberă l-a întrebat pe vicepreşedintele Biden dacă este adevărat că emisarul american Holbrooke nu este binevenit la Kabul, aşa cum a scris revista „Economist”.

„Nu este adevărat. Acesta e comentariul meu”.

Reporterii EL l-au întrebat pe Jose Biden ce-ar trebui să facă preşedintele în exerciţiu din Afganistan Hamid Karzai ca să-şi recapete încrederea Statelor Unite.

„Hamid Karzai trebuie să recâştige încrederea afganilor, nu a noastră. Problema e încrederea afganilor, şi cred că el a început deja acest proces acceptînd un al doilea tur de scrutin, spunînd, dacă nu mă înşel, că un al doilea tur este în conformitate cu constituţia afgană... E o problemă legată de poporul afgan, nu de noi”.

În privinţa Pakistanului, se poate vorbi de progrese în lupta împotriva extremismului?

„Răspunsul e: da. Cred că noua operaţiune militară este răspunsul direct la ameninţările reale cu care ne confruntăm. Faptul că militanţii Talibani s-au mutat în Valea Swat, la vreo 60 până la 80 de kilometri de Islamabad ne-a pus pe toţi în alertă. Pentru prima dată, politicienii pakistanezi au acceptat o strategie comună. Armata pakistaneză reacţionează în mod adecvat (...) Noi suntem gata să le oferim orice ajutor ne vor cere... Nu trupe americane, dar ajutor pentru a face faţă problemei. Cred că pentru prima oară, majoritatea populaţiei pakistaneze îşi dă seama că trebuie să existe o reacţie la acţiunile oribile ale extremiştilor, la atentatele pe care le pun la cale, la ocuparea unor regiuni întinse. Sigur, problema este în primul rând la latitudinea Pakistanului, dar părerea mea este că în acest moment pakistanezi fac ce trebuie să facă în interesul lor naţional.”

Joe Biden a fost rugat în continuare de EL să comenteze situaţia din zona Caucazului, unde par să existe în prezent probleme cronice, de pildă separatismul sprijinit de Rusia în Georgia, dar şi mari oportunităţi, cum este posibila împăcare dintre Armenia şi Turcia.

În Caucaz sunt mari pericole şi mari oportunităţi
„Cred că aţi descris bine situaţia. Îmi place să citez din poezia lui Yeats „Duminica Paştelui, 1916”, despre primele revolte din Irlanda. El spune acolo ceva ce se potriveşte acum Caucazului: „Totul s-a schimbat... O frumuseţe teribilă s-a născut”. În Caucaz sunt mari pericole şi mari oportunităţi. Şi asta fac marile naţiuni, transformă pericolul în oportunitate. Vreau s-o felicit pe secretarul de stat Hillary Clinton pentru ce-a făcut în privinţa Armeniei şi Turciei... Cred că oamenii din regiunea Caucazului încep să înţeleagă că un viitor mai bun înseamnă cooperare. Nu din dragoste şi afecţiune, ci din necesitate şi din oportunitate. În acelaşi timp, şi Europa se trezeşte – nu spun asta cu vreun reproş – europenii încep să se gândească cum să obţină acces spre resursele energetice imense din acea zonă. Ne aşteaptă o perioadă dificilă, cu pericole, dar eu unul cred că şi cu mari oportunităţi, cu mai multe oportunităţi decât pericole. Cred că se vor întâmpla mai multe lucruri pozitive decât negative. Dar, cum spunea bunicul meu, e nevoie de multă pricipere şi de şi mai mult noroc. Noi cooperăm cu prietenii noştri din Turcia, cu cei din Europa, cu statele din Asia Centrală şi din Caucaz care se confruntă acum cu o tranziţie reală... Peste zece ani, în acea regiune a lumii copiii noştri ne vor judeca dacă am reuşit să aducem schimbări reale în secolul XXI... Şi cred că în prezent tot mai mulţi oameni sunt dornici de progrese. Şi pentru că sunt aşa de mulţi, eu sunt mai degrabă optimist, decât pesimist”.

Nu vă îngrijorează totuşi poziţia actuală a Rusiei?

Nu acceptăm revenirea la sferele de influenţă
„Nu sunt îngrijorat de poziţia Rusiei. Rusia, ca şi Statele Unite şi celelalte ţări, se adaptează unei lumi schimbate. Nu e vina nimănui. Ne aflăm la o răscruce, într-un moment istoric, iar Rusia îşi decide noua identitate, noul rol. Noi credem că Rusia este o putere majoră, un mare actor şi că ar putea fi o mare forţă aducătoare de progres pozitiv. Dar Rusia, ca şi noi, trece printr-o perioadă economică dificilă, are un sistem politic în formare... Eu privesc Rusia cu ochii larg deschişi, ca un realist. Şi speranţa mea este că în următoriul deceniu Rusia va decide că interesul ei este mai multă integrare, mai degrabă decât ceea ce unii în Rusia consideră a fi o direcţie aparte. Trebuie să menţinem dialogul. Dar sunt unele lucuri în care nu suntem dispuşi la compromisuri. E vorba de noţiunea sferelor de influenţă, şi de ideea că ai dreptul de veto. Dar, cum ştiţi, sunt vremuri ale schimbării, care ne obligă, cum spune preşedintele Obama, să stăm de vorbă, dar şi să fim realişti. Şi eu unul cred în continuare că speranţele sunt mai multe decât pericolele.

Ultima întrebare adresată de EL vicepreşedintelui Joe Biden s-a referit la situaţia din Iran, unde unii spun că Washingtonul ar fi dispus să ignore unele chestiuni delicate, ca drepturile omului, de dragul rezolvării disputei nucleare cu Iranul.

Este în interesul lumii ca Iranul să nu producă arma atomică
„Nu am ignorat niciodată şi nu vom ignora nici de acum drepturile omului. Priviţi foaia noastră de parcurs, priviţi biografiile celor care alcătuiesc noua administraţie! Noi nu am făcut aşa ceva în funcţiile noastre anterioare, de senatori, de guvernatori sau de membri în administraţie. Mesajul pe care l-am adresat în Europa Centrală a fost: „nimic care vă priveşte pe voi fără voi”. Nu vom „vinde” pe nimeni, nu vom „vinde” forţele democratice pentru că la urma urmei nici nu este în interesul nostru. Pe termen lung, ar fi contraproductiv. Dar noi ştim de asemenea că nu putem dicta deznodăminte politice. Trebuie ca instituţiile să „crească”. Democraţia nu e alcătuită numai din alegeri. Alegerile sunt o precondiţie necesară, dar nu suficientă. Noi credem că marea masă a iranienilor au sentimente de prietenie faţă de Statele Unite. Nu sunt ostili. Ei trec printr-o perioadă dificilă în relaţia cu propriul lor guvern. Dar este în interesul lumii, al poporului iranian, al Europei ca Iranul să nu producă arma atomică. Nu numai pentru că ar fi periculoasă, ci pentru că putea ar declanşa un ciclu de înmulţire a statelor nucleare. În întreaga mea carieră de senator şi de vicepreşedinte m-am străduit mereu să pun duhurile rele înapoi în sticlă. Iar efectul cel mai destabilizator în răspândirea armelor atomice ar fi impactul unui Iran nuclear asupra Arabiei Saudite, Turciei, Egiptului... şi lista ar putea continua. Acesta este, deci, un lucru important, dar în discuţiile noastre despre activitiăţile nucleare iraniene cu partenerii noştri europeni, cu Rusia, China, nu avem nici o intenţie şi nu ne trece prin cap să „vindem” vreo forţă democratică. „

Vă mulţumim, domnule vicepreşedinte!
XS
SM
MD
LG