De mai bine de un an, Rusia promovează o nouă schemă de securitate europeană pentru a înlocui organizaţii ca NATO şi OSCE despre care spune că sunt depăşite. Săptămâna aceasta, Moscova a încercat să găsească în Serbia pilonul de sprijin pentru noul său proiect.
În timpul vizitei la Belgrad, preşedintele rus Dmitri Medvedev le-a adus sârbilor câteva cadouri – un împrumut de 1 miliard de euro şi un mănunchi de oferte în domeniul energetic şi al dezvoltării infrastructurii.
În schimb, Medvedev a anunţat în Parlamentul sârb că Belgradul, cel mai apropiat aliat al Moscovei în Balcani, va juca un rol complex în planurile Rusiei pentru o nouă arhitectură de securitate europeană.
Serbia şi Russia "au o manieră asemănătoare de evaluare atât a situaţiei internaţionale, cât şi a subiectelor privitoare la securitatea europeană” a spus Medvedev. "Desigur, suntem gata să promovăm iniţiativa noastră împreună cu partenerii sârbi”. Preşedintele sârb, Boris Tadic a spus că este “deschis” acestei iniţiative.
Se cunosc puţine detalii concrete. Pentru prima dată, Medvedev lansase propunerea de a înfiinţa o nouă structură pan-europeană de securitate în vara lui 2008. Ea reflectă opoziţia îndelungată a Rusiei faţă de extinderea NATO. La vremea lansării, a fost percepută şi ca o reacţie la planurile americane privitoare la scutul antirachetă în Europa Centrală, planuri pe care Washington-ul le-a înlocuit între timp.
Dusan Reljic de la Institutul de la Berlin pentru Probleme de Securitate Internaţională este de părere că Serbia este interesată de întărirea relaţiilor cu Rusia, principalul furnizor de energie în Balcani. Dar Reljic nu crede că Rusia ar încerca să integreze Serbia în vreun sistem special de relaţii bilaterale.
Serbia este singura ţară din Balcani care nu şi-a declarat dorinţa să adere la NATO şi are o politică de neutralitate militară. Dar Serbia doreşte să devină membră a Uniunii Europene. Ea a primit constant sprijin de la Bruxelles pentru integrare. Recent a fost anulat regimul de vize. Pe măsură ce Serbia şi-a îmbunătăţit cooperarea cu Tribunalul de la Haga pentru crime de război în fosta Iugoslavie, a obţinut şi promisiunea unui nou acord în domeniul comercial.
Generalul sârb în retragere, Ninoslav Krstic care conduce Forumul pentru Securitate şi Democraţie la Belgrad, spune că nu există nici un indiciu că propunerea liderului rus are şi dimensiuni militare. Dar cu toate acestea, dacă acceptă negocieri cu Rusia, Serbia poate trimite un semnal negativ Uniunii Europene: "În primul rând, onestitatea Serbiei în relaţia cu Europa va fi reevaluată. Serbia ar dori să împărtăşească valorile politice, culturale şi economice cu Europa, dar nu doreşte să aibă cu ea aranjamente de securitate comune. Nu este o abordare nici corectă, nici onestă din partea Serbiei”, spune Krstic.
Alţii însă cred că propunerea preşedintelui rus va grăbi integrarea europeană a Serbiei. De fiecare dată când Bruxeless-ul se va arăta sceptic faţă de progresele Serbiei, Belgradul va putea flutura sperietoarea acordului de securitate cu Rusia.
În timpul vizitei la Belgrad, preşedintele rus Dmitri Medvedev le-a adus sârbilor câteva cadouri – un împrumut de 1 miliard de euro şi un mănunchi de oferte în domeniul energetic şi al dezvoltării infrastructurii.
În schimb, Medvedev a anunţat în Parlamentul sârb că Belgradul, cel mai apropiat aliat al Moscovei în Balcani, va juca un rol complex în planurile Rusiei pentru o nouă arhitectură de securitate europeană.
Serbia şi Russia "au o manieră asemănătoare de evaluare atât a situaţiei internaţionale, cât şi a subiectelor privitoare la securitatea europeană” a spus Medvedev. "Desigur, suntem gata să promovăm iniţiativa noastră împreună cu partenerii sârbi”. Preşedintele sârb, Boris Tadic a spus că este “deschis” acestei iniţiative.
Se cunosc puţine detalii concrete. Pentru prima dată, Medvedev lansase propunerea de a înfiinţa o nouă structură pan-europeană de securitate în vara lui 2008. Ea reflectă opoziţia îndelungată a Rusiei faţă de extinderea NATO. La vremea lansării, a fost percepută şi ca o reacţie la planurile americane privitoare la scutul antirachetă în Europa Centrală, planuri pe care Washington-ul le-a înlocuit între timp.
Dusan Reljic de la Institutul de la Berlin pentru Probleme de Securitate Internaţională este de părere că Serbia este interesată de întărirea relaţiilor cu Rusia, principalul furnizor de energie în Balcani. Dar Reljic nu crede că Rusia ar încerca să integreze Serbia în vreun sistem special de relaţii bilaterale.
Serbia este singura ţară din Balcani care nu şi-a declarat dorinţa să adere la NATO şi are o politică de neutralitate militară. Dar Serbia doreşte să devină membră a Uniunii Europene. Ea a primit constant sprijin de la Bruxelles pentru integrare. Recent a fost anulat regimul de vize. Pe măsură ce Serbia şi-a îmbunătăţit cooperarea cu Tribunalul de la Haga pentru crime de război în fosta Iugoslavie, a obţinut şi promisiunea unui nou acord în domeniul comercial.
Generalul sârb în retragere, Ninoslav Krstic care conduce Forumul pentru Securitate şi Democraţie la Belgrad, spune că nu există nici un indiciu că propunerea liderului rus are şi dimensiuni militare. Dar cu toate acestea, dacă acceptă negocieri cu Rusia, Serbia poate trimite un semnal negativ Uniunii Europene: "În primul rând, onestitatea Serbiei în relaţia cu Europa va fi reevaluată. Serbia ar dori să împărtăşească valorile politice, culturale şi economice cu Europa, dar nu doreşte să aibă cu ea aranjamente de securitate comune. Nu este o abordare nici corectă, nici onestă din partea Serbiei”, spune Krstic.
Alţii însă cred că propunerea preşedintelui rus va grăbi integrarea europeană a Serbiei. De fiecare dată când Bruxeless-ul se va arăta sceptic faţă de progresele Serbiei, Belgradul va putea flutura sperietoarea acordului de securitate cu Rusia.
