Linkuri accesibilitate

Neglijenţa faţă de propria sănătate - atitudine răspîndită în rîndul romilor


O soluţie ar fi voluntari care să-şi asume rolul de mediator între medici şi pacienţi

Satul Lucaşeăuca, din raionul Orhei, are o treime din populaţie de etnie romă. Diana Răileanu a stat de vorbă cu sătenii despre barierele sociale care-i despart şi despre grijile comune.

Pentru că nu au nicio sursă stabilă de venituri soţii Gheorghe şi Aliona Ciupercă din Lucaşeuca culeg ... ciuperci, pe care le vînd ieşind la şoseaua ce traversează Codrii Orheiului. Iarna scot la vînzare nuci. În situaţia lor sînt majoritatea consătenilor de etnie romă, care nu au cum să-şi facă nici cele mai elementare planuri de viaţă. Soţii Ciupercă îmi spun că astfel grija pentru sănătate rămîne pe ultimul loc:

„Care au bani se adresează, care nu au bani aşteaptă. Asta-i problema? Asta. Banii? Banii. Dacă ai bani mergi şi îţi controlezi sănătatea, dar aşa stai acasă. Dacă am avea post de lucru ne-am căuta şi de sănătate. Dar aşa, chiar şi poliţa să o cumperi, oricum ai nevoie de bani. Dar aveţi poliţă? Nu avem, dacă nu muncim”

Aliona Ciupercă încreţeşte fruntea când îşi aminteşte de puţinele vizite la doctori: „Medicii întreabă, ai bani în buzunar, dacă nu ai bani ai ieşit afară, iaca cum. Aşa-s medicii acum, dacă le plăteşti te caută, dacă nu, nu te caută. Aşteaptă să vii cu torba. Sicriul tre să-l gătim dacă nu avem bani”.

Eleonora Strasnic
Asistentul social din localitate, Eleonora Straşnic recunoaşte că romii din sat nu au bani să-şi cumpere o poliţă de asigurare, dar zice ea, nici nu se îndură să-i dea pe doctori atunci cînd îi au: „Într-adevăr moldoveanul ştie cum îl doare imediat se adresează la medic, da ei nu prea, ei poate să suporte, iată chiar săptămâna asta am avut o mamă, cu de-a sila m-am dus la ea, a refuzat internarea, aşa şi zicea să mă duc acolo? 169 de lei. Eu cu doi copii, nicăieri nu lucrez”.

Fondul ONU pentru Populaţie din Republica Moldova a realizat în vara acestui an o cercetare ce vizează între altele “sănătatea reproducerii în comunităţile de romi din R. Moldova”. Coordonatorul de proiect Viorica Gherman, îmi spune că atitudinea neglijentă faţă de propria sănătate este din păcate un fenomen generalizat în mediul etnicilor romi: „O bună parte dintre ei au tuberculoză şi nu se adresează la medic. Vorbim despre sarcinile neînrregistrate, vorbim despre lipsa poliţelor de asigurare medicală. Sunt localităţi unde oamenii nu cunosc medicul de familie”

Viorica Gherman
O soluţie, spune Viorica Gherman, ar fi motivarea unor persoane din comunităţile de romi să-şi asume rolul de mediator între medici şi pacienţi: „Este o experienţă a mediatorului socio-sanitar care a însoţit femeia însărcinată, a ajutat-o să se puie la evidenţă, să facă toate investigaţiile şi când a venit vremea să nască mai întâi s-a sunat mediatorul socio-sanitar, a mers la maternitate. A fost întrebată, vreţi să fiţi prezentă la sarcină. Da, pentru că dvs nu o veţi înţelege”

În mod neoficial, spune Viorica Gherman, aproape în toate localităţile populate de romi există voluntari care şi-au asumat rolul de mediator. Coordonatoarea UNFPA crede că dacă li s-ar oferi un statut oficial şi eventual o retribuţie, aceştia ar fi mult mai motivaţi.
XS
SM
MD
LG