Linkuri accesibilitate

Practicile culturale ale francezilor se intitulează ultima mare anchetă realizată în 2008, pe un eșantion reprezentativ de 5000 de persoane, menită să pună în lumină condițiile de acces la cultură într-un moment de mare extindere a culturii denumite numerice (sau digitale) și a Internetului.

Peste jumătate din francezi dispun astăzi, acasă, de o conexiune internet de mare viteză, iar mai mult de o treime din ei, folosesc internetul zilnic în scopuri personale. De unde și interesul de a afla ce loc mai rămîne lecturii tradiționale a cărților, audiției muzicale, practicării unor activități artistice, frecventării sălilor de cinema, teatru sau concert; și implicit, de a determina direcțiile de orientare a politicilor culturale fie ale statului, fie ale societății private.

Cum se observă la prelucrarea rezultatele anchetei, ecranul a devenit suportul privilegiat a raportului cu cultura, potențial totul fiind vizualizat pe un ecran și accesibil prin intermediul Internetului, de la ascultatul muzicii, la lectura unei cărți sau vizionatul unui film. Difuzarea noilor medii de informare culturală a fost rapidă în categoria de vîrstă sub 45 de ani, cu jumătate dintre francezi accesînd zilnic, în timpul liber Internetul, doi din trei, 67%, stînd în fața ecranului în medie 12 ore pe săptămînă.

Timpul petrecut în fața televizorului scade semnificativ în funcție de gradul de cultură, cei cu studii superioare petrecînd un timp aproape dublu în fața ordinatorului. Dacă media de 21 de ore săptămînale în fața televizorului se menține, tinerii între 15 și 24 de ani consacră un timp superior noilor ecrane și Internetului, aceasta fiind modificarea de comportament cea mai vizibilă din ultimul deceniu.

Interesul pentru ascultarea radioului a scăzut și el constant, în medie cu două ore mai puțin săptămînal decît în trecut. A crescut semnificativ interesul pentru ascultarea zilnică a muzicii (cu alte mijloace decît radioul), crescut la 34% dintre francezi, în raport cu 27% cu un deceniu în urmă.

Lectura imprimatelor, presă și carte a continuat să scadă progresiv, într-un curent neîntrerupt din 1980 încoace. Din ce în ce mai puțin francezi citesc zilnic un cotidian, numai 11% din ei luînd în mînă un cotidian național mai mult decît odată pe săptămînă. Ritmul de lectură a cărților este și el în scădere marcată, 53% dintre francezi declarînd spontan că nu citesc nici o carte pe an sau extrem de puțin, o proporție importantă mărginindu-se la nu mai mult de cinci cărți pe ani. O constatare curentă în ultimele decenii se confirmă încă odată cu ultimul barometru cultural: fiecare nouă generație ajunge la maturitate cu un bagaj cultural inferior celei precedente.

Francezii continuă să dea dovadă de un comportament relativ stabil în materie de frecventare a sălilor de spectacol, a expozițiilor și monumentelor de patrimoniu. Interesul pentru cultură rămîne constant înalt pentru 22% dintre francezi, alți 27% dînd dovadă de un interes marcat pentru o cultură diversificată, axată preponderent pe vizita expozițiilor și muzeelor și mai puțin a sălilor de spectacol.

In linii generale, frecventarea sălilor de cinema a crescut ușor, cea a bibliotecilor și mediatecilor s-a tasat, în timp ce jumătate dintre francezi, 51%, nu au asistat la nici un spectacol într-o sală de teatru sau concert, 58% nevizitînd nici o expoziție în decurs de un an. Tendința generală, comună, este de îmbătrînire a publicului interesat de cultură.

Analiza rezultatelor anchetei tinde să relativizeze impactul revoluției digitale asupra practicilor culturale: revoluția informatică, se spune, a modificat radical condițiile de acces la o mare parte a subiectelor culturale și a destabilizat industriile culturale și ale mass-media, dar nu a bulversat, deocamdată, structura generală a practicilor culturale. O generație crescută înconjurată de ordinatoare și ecranele lor dă dovadă de un gen nou de creativitate, orientată spre posibilitățile oferite de ordinatoare și riscă, în viitor, să încline balanța, să modifice echilibrul încă existent în ce privește interesul față de cultura denumită tradițională.

In ce măsură umanitatea va fi afectată de această treptată schimbare de comportamente și bagaj cultural clasic rămîne deocamdată subiect de discuție.
XS
SM
MD
LG