Linkuri accesibilitate

Misiunea OSCE din Moldova a fost sesizată de incident de ONG-ul Promo Lex

Doamnelor şi domnilor buna ziua! Sunt Viorica Zaharia şi vă salut la emisiunea săptămânală a Europei Libere Dialoguri. Mai întâi un buletin de ştiri, prezentat de Radu Benea:

Procurorul General al Republicii Moldova Valeriu Zubko a emis ordonanţa de începere a urmăririi penale „pentru acţiuni de terorism”, în urma exploziei de miercuri noaptea, 14 octombrie, în centrul Chişinăului, soldată cu aproximativ 40 de răniţi. Ministrul de Interne Victor Catan a declarat că anchetatorii dispun de informaţii sumare care i-ar putea ajuta să stabilească identitatea celui care a detonat grenada.

*****

Ministerul rus de externe a declarat că retragerea trupelor şi muniţiilor ruseşti din Transnistria depinde de încheierea unui acord de pace între Chişinău şi Tiraspol. Agenţia Interfax îl citează pe purtătorul de cuvânt al diplomaţiei ruse, Andrei Nesterenko cu afirmaţia că Chişinăul şi Tiraspolul trebuie să ajungă la un compromis înainte de a se pune problema schimbării formatului de menţinere a păcii. Diplomatul rus a mai spus că Moscova este gata să fie garantul oricărei înţelegeri de pace între Chişinău şi Tiraspol.

****

China şi Rusia au semnat un acord prin care se angajează să se informeze reciproc despre planurile de lansare a rachetelor balistice. Acordul a fost semnat în timpul vizitei premierului rus la Beijing. Vladimir Putin a spus că cele două ţări au făcut un pas important pentru sporirea încrederii reciproce şi întărirea parteneriatului lor strategic. Un acord asemănător fusese semnat de Moscova şi Washington în 1971, rivalii din perioada Războiului Rece angajîndu-se să se informeze reciproc despre lansarea rachetelor dincolo de propriile graniţe.

****

Secretarul de Stat american Hillary Clinton a declarat că Statele Unite vor continua să sprijine şi să instruiască armata Georgiei, în ciuda obiecţiilor ruseşti. Ea a spus într-un interviu la postul de radio Echo Moskvî că Statele Unite vor ajuta georgienii „să capete sentimentul că se pot apăra”. Washington-ul a cheltuit zeci de milioane de dolari pentru ajutoare militare acordate Georgiei în ultimii ani.

*****

Agenţiile umanitare ale ONU spun că 100 de milioane de oameni au crescut anul acesta rândurile celor care suferă de foame în întreaga lume, ridicând numărul total la 1 miliard. Organizaţia pentru Agricultură şi Alimentaţie şi Programul Mondial pentru Alimentaţie explică această creştere prin efectul combinat al crizei economice şi celei de alimente. Însă şi până la aceste crize numărul celor care sufereau de subnutriţie a crescut constant în ultimul deceniu, inversînd tendinţa de descreştere din anii 1980 şi 1990.

*****

Ministerul irakian al drepturilor omului a anunţat marți că 85.000 de oameni au murit în Irak între 2004 şi 2008 în incidente violente. Iar acest număr se bazează doar pe certificatele de deces emise de ministerul sănătăţii. În raportul de ieri se mai arată că în aceeaşi perioadă de patru ani au fost răniţi peste 147.000 de oameni. Documentul nu precizează numărul celor ucişi de forţele militare americane, de alte trupe străine aflate în Irak sau de forţele irakiene şi de insurgenţi.

****

Postul de Radio Europa Liberă/Libertatea va începe la 2 noiembrie să emită câte o oră pe zi programe pentru teritoriile separate recent de Georgia, Abhazia şi Osetia de Sud. Programele vor fi pregătite de serviciul georgian al Europei Libere în colaborare cu cel rusesc (Radio Svoboda), la sediul RFERL din Praga. Programele destinate celor două regiuni vor promova împăcarea, pacea şi stabilirea podurilor de comunicare între diferitele părţi din regiune.

------------------------

Directorul PromoLex Ion Manole
O organizaţie neguvernamentală din Chişinău, Promo Lex, specializată în monitorizarea respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană, a sesizat săptămâna trecută Misiunea OSCE din Republica Moldova, anunţând că mai mulţi bărbaţi aflaţi sub urmărire penală şi reţinuţi în subsolul comisariatului de miliţie de la Tiraspol au declarat greva foamei. Reporterii Europei Libere au încercat să ia legătura cu rudele celor reţinuţi şi iată ce au aflat. Elena Cioina:

Mama unui tânăr aflat în arestul miliţiei din Tiraspol, Ludmila Bezrodnâi, ne-a declarat că a aflat, marţi, 13 octombrie, că fiul ei Alexandru, se află în greva foamei de trei zile şi refuză să primească pachetul adus de ea. Ea spune că fiul său are 23 de ani, a fost reţinut acum două luni pentru ca s-ar fi bătut pe stradă cu trei poliţişti. Ludmila Bezrodnâi afirmă că nu ştie exact de ce reţinuţii fac greva, insă presupune că din cauza relelelor tratamente: „Eram acolo mai multe femei cu valize şi am mers la şef. El a spus ca va lua pachetele de la noi doar cand ei vor dori sa le primească. Nu ne-a spus de ce au declarat ei greva foamei, dar probabil că nu de viaţă bună.”

Tamara Baluţa, mama unui alt tânăr reţinut în subsolul miliţiei din Tiraspol, spune că feciorul său, Alexandru, în vârstă de 25 deani, a fost reţinut acum o lună pentru că încălcase un angajament anterior de a nu părăsi localitatea. Ea spune că feciorul său este forţat să semneze mărturii false prin care să recunoască fapte ce nu le-ar fi săvârşit. Tamara Baluţa, care locuieşte la Dubăsari, merge aproape zilnic la Tiraspol ca să obţină întrevederi cu fiul său şi să depună plângeri prin diferite instanţe. A apelat recent după ajutor la OSCE, Procuratura Generala a Republicii Moldova şi Ambasada Federaţiei Ruse.

Şi Ludmila Bezrodnâi spune că pregăteşte acum o plângere către procurorul Transnistriei: „Vreau să cred că procurorul mă va ajuta, deşi nu sunt sigură că voi primi ajutor. Sper ca cineva să mă ajute”.

Asociaţia Promo Lex a anunţat că, din semnalele rudelor celor reţinuţi, în grevă s-ar afla cam 90 de persoane. Date exacte însă nu se cunosc pentru că accesul in instituţie este interzis.

Viorica Zaharia: Mulţumesc, Elena Cioina. L-am invitat la o discuţie telefonică pe acest subiect pe preşedintele Fundaţiei pentru drepturile omului de la Tiraspol, Alexandr Radcenco. Dle Radcenco, vă întreb mai întâi dacă sunteţi la curent cu ce se întâmplă în aceste zile la comisariatul de miliţie din Tiraspol.

Alexandr Radcenko: Ştiu doar din auzite că în izolatorul de anchetă reţinuţii au declarat greva foamei. Am aflat despre asta după ce m-au telefonat părinţii reţinuţilor ce se află acolo. Eu le-am recomandat să se adreseze la Procuratură cu o plângere.

Viorica Zaharia: Au mai avut loc anterior în regiune asemenea acţiuni de protest?

Alexandr Radcenko: Au mai avut loc greve în 2004, dacă nu mă înşel, în colonia din Tiraspol, aproximativ 1000 de persoane au protestat, a fost o acţiune în masă. S-a încheiat cu faptul că acolo a ajuns detasamentul cu destinaţie specială şi apoi Ministerul Justiţiei şi administraţia coloniei au încheiat un compromis cu deţinuţii.

Viorica Zaharia: Aţi mai înregistrat semnale care ar indica că persoanele reţinute sunt umilite şi bătute în izolatoarele de anchetă?

Alexandr Radcenco: Sunt asemenea semnale, dar noi, organizaţiile de apărare a drepturilor omului, nu le putem verifica pentru că nu avem acces acolo, nici chiar deputaţii Sovietului Suprem nu au. Deci nu putem vorbi despre ce se petrece în realitate acolo. Pentru că aceasta este o temă închisă pentru public.

Viorica Zaharia: Cine efectuează controlul asupra acţiunilor miliţiei? Unde se pot adresa cei care se simt maltrataţi, persecutaţi de miliţie?

Alexandr Radcenko: Teoretic, la Procuratură şi la aşa-numitul ombudsman al Transnistriei, dar e un non sens să te adresezi procuraturii şi organizaţiilor de stat de apărare a drepturilor omului. Nu se va solda cu nimic.

Viorica Zaharia: Dar organizaţiile internaţionale pot interveni cumva?

Alexandr Radcenko: Republica noastră este nerecunoscută, din păcate, de aceea organizaţiile internaţionale oarecum ocolesc aceste probleme.

Viorica Zaharia: Dar presa şi ONG-urile joacă vreun rol în demascarea şi soluţionarea unor asemenea situaţii?

Alexandr Radcenko: Doar prin faptul că scot aceste fapte la iveală şi despre ele află societatea, altfel nu pot influenţa în nici un fel.

Viorica Zaharia: Dar dacă ne uităm în general pe subiectul respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană. Care este situaţia în ultimii ani, e vreun progres sau dimpotrivă, regres?

Alexandr Radcenko: Dacă judecăm după faptul ce modificări ale Constituţiei Transnistriei se pregătesc, atunci vedem că în locul regimului autoritar de conducere a statului, care există în prezent, se pregăteşte unul totalitar, ce prevede transmiterea puterii prin moştenire. În aceste condiţii, când organele puterii de stat în loc să se democratizeze devin mai dure, nu putem vorbi nici pe departe de respectarea drepturilor omului. Ar trebui să intervină organizaţiile internaţionale ţările garant în procesul de negocieri şi participanţii la procesul de negocieri ca să monitorizeze şi să influenţe soluţionarea acestor probleme. Altă cale nu există.

Viorica Zaharia: Dacă revenim la situaţia celor reţinuţi, ce iesire din situaţie ar exista acum, ce pârghiii pot folosi rudele lor?

Alexandr Radcenko: Din această situaţie părinţii nu au nici o ieşire. De ce? Pentru că nici ei nu au acces acolo. Avocaţii trebuie să muncească mai bine. Vedeţi că avocaţii deşi ştiu ce se petrece acolo, ţin totul sub tăcere, nu vorbesc despre asta. De aceea, repet, ţările garant şi participanţii la procesul de negocieri şi organizaţiile interaţionale trebuie să monitorizeze respectarea drepturilor omului pe teritoriul regiunii transnistrene.

Viorica Zaharia: Vă mulţumim. Invitatul nostru a fost Alexandr Radcenko, preşedintele Fundaţiei pentru apărarea drepturilr omului şi politică efectivă din Tiraspol.

--------------------------------

Din anul 2006, organizaţia People in Need din Praga, Cehia, a lansat un proiect prin care spriina organizaţiile neguvernamentale din Transnistria – atâtea câte sunt. Cu ajutorul partenerilor din Moldova si Ucraina, programul este gândit să ajute organizatiile neguvernamentale sa se organizeze, să se administreze dar si să fie mai bine informate despre peisajul drepturilor omului. Si aici intra, tot din 2006, o vizita anuala la sediul Europei Libere de la Praga. Astfel, un nou grup de tineri din regiunea transnistreană a vizitat săptămâna trecută sediul postului nostru de radio de la Praga, Ileana Giurchescu a participat la întrevederea cu ei şi relatează:

A fost şansa de a intreba, cum se întîmplă de fiecare data: “Ce face , ce poate face Europa Libera pentru a apara drepturile omuluI?” Oana Serafim, directoarea redactiei de limba română a Europei Libere: „Ne bazam mult emisiunile, cind este vorba de Transnsitrai, pe ONG-urile din regiune. Incercam nu numai sa promovam drepturile omului dar sa ne informam ascultatorii despre ce drepturi au. Asa recunosc cind le sunt incalcate drepturile.

Cum apreciati situatia drepturilor omului in Transnistria? Reprezentanta organizaţiei caritative “Every Child“ (fiecare copil) este de părere că cel putin drepturile copiilor nu sunt respectate in Transnistria. “Sunt prea multi copii instituţionalizati, prea multi copii in internate” –apreciaza ea. Situatia se schimba greu, din cauza mentalitatii: “Când vine vorba de autorităţi, schimbarile se fac greu. Vrem sa-i convingem sa schimbe schema de finanare. Sa nu mai investeasca atat in institutii, ci sa dea banii pentru plasarea copiilor in familii adoptive“.

Problema copiilor abandonati este direct legata de cea a situatiei economice grele din Transnistria, la rândul ei, o consecinţă a statutului incert al regiunii si locuitorilor ei- :“Cred ca majoritatea transnistrienilor au paşapoarte ruseşti, ca să poată lucra acolo” – apreciază reprezentanta organizaţiei caritative “Every Child”. Contrazisă imediat de o colegă: cu un pasaport rusesc, in Moldova, este f.greu sa obţii o viză: “Este mult mai simplu să calătoreşti cu un paşaport moldovenesc, Cred că foarte multi, in Transitria, au paşaport moldovenesc “.

Pragmatismul invinge, in multe instante, orice bariere ideologice, s-ar putea spune. Şi cum aproape tot grupul din Transistria este format din oameni tineri, şi cum fiecare pare sa-şi fi gasit propria cale (spre est sau vest) este normal sa fie intrebati: unde cred ca vor fi in 5 ani ?

“Visul meu sunt Statele Unite si sper sa se indeplinească” – mărturiseşte imediat o tânără. De ce vrea sa plece ? „Pentru ca vrea sa se bucure de libertatea de a călători, pe care nu o are în Transistria”.

Tinarul de la Tiraspol este insă de altă părere: „Schimbarea trebuie să vină din interior şi pentru asta, el, unul, va rămâne acasa”. Şi nu este singurul care gândeşte asa, in grupul de tineri transnistrieni. Dar este în minoritate.
------------------------------
Aici emisiunea Dialoguri de astăzi se încheie. Sunt Viorica Zaharia, vă mulţumesc pentru atenţie, vă reamintesc că puteţi găsi emisiunea noastră şi pe internet in limbile romana si rusa la adresa www.europalibera.org. Până săptămâna viitoare, vă urez toate cele bune.
XS
SM
MD
LG