Linkuri accesibilitate

Interviu cu fostul premier Ion Sturza despre jucătorii din umbră care au dus la căderea guvernului acum un deceniu.

18 octombrie 2009

Doamnelor, si Domnilor, bine v-am găsit.

La microfon e Vasile Botnaru,
moderatorul si prezentatorul emisiunii duminicale PUNCT si de la CAPAT.

Peste patru zile Parlamentul va proceda la alegerea presedintelui Republicii Moldova, miza adevarata fiind insa chiar legislativul, care urmeaza a fi dizolvat daca nu reuseste sa dea suficiente voturi pentru inscăunarea viitorului sef de stat. Nu vom starui prea mult asupra raportului de forte din Parlament, il cunoasteti prea bine. Mai bine am sa va invit sa bobinam inapoi, cam un deceniu, ca sa va amintiti ce se intimpla exact cu zece ani in urma in legislativ. Iata ce relata Europa Libera in ziua de 18 octombrie 1999.

„Edgar Selaru: Situaţia s-a schimbat dramatic in echilibrul de forţe in Parlament, au apreciat astazi liderii politici, dupa formarea unui grup independent de mai multi deputati care au părăsit blocul pentru o Moldova Democratica şi Prosperă. Si mai multi lideri politici au declarat postului nostru de radio ca acum a devenit mult mai probabilă căderea guvernului Sturza. dar iata care au fost reacţiile în diferitele segmente ale spectrului politic. Sergiu Praporscic relateaza:


Cinci deputati au anunţat astazi formarea unui nou grup parlamentar, autointitulat "independent". Intr-o declaratie difuzată presei se arată că constituirea acestui grup a fost determinata de "tendintele fatise si camuflate ale factorilor de influenţă, de a manipula cu voturile deputatilor, de a-i forţa să voteze contrar conştiinţei şi convingerilor politice". Se pare ca noii deputati independenti au adresat aceste învinuiri conducerii blocului Pentru o Moldova Democratica si Prosperă, deoarece 4 din ei, Elena Burcă, Ion Morei, Valeriu Tabunscik şi Dumitru Pulber pînă în prezent au fost membrii ai acestui bloc. Al 5-lea deputati independent este Anatol Dubrovschi, care a intrat in Parlament pe listele partidului Fortelor Democratice, din rîndurile căruia mai apoi a fost exclus. In declaratie, independentii mai spun ca nu pot tolera prezenta în actualul guvern a persoanelor necompetente, corupte şi implicate în afaceri dubioase, care discrediteaza guvernarea democratica. Mai multi lideri politici considera însă că formarea acestui grup este încă un pas către demiterea guvernului Sturza.

Preşedintele Convenţiei Democratice din Moldova, Mircea Snegur ne-a declarat că în Parlament s-a format deja o majoritate capabilă sa demita executivul: „Este tragic, tot ceea ce se intimpla la noi in Parlament pentru ca nu mai exista o majoritate parlamentara. Eu cred că exista deja o majoritate reacţionară şi este foarte greu de prognozat ce se poate intimpla mai departe. Se urmareste demiterea guvernului Sturza, or aceasta înseamnă o criza de guvern care va duce dupa sine neapărat la o criza parlamentara”.

Preşedintele grupului parlamentar al comunistilor, Victor Stepaniuc ne-a spus ca grupul de deputati nou format va vota impreuna cu ei pentru demiterea guvernului Sturza: „Stim că deputatii respectivi au diferite optiuni impotriva guvernului şi impotriva activității guvernului respectiv şi aici părerea lor coincide cu părerea opozitiei parlamentare. Guvernul trebuie demis. A venit timpul acum. Noi considerăm că voturile sunt şi noi pregatim o moţiune de cenzura pentru guvern”.

Victor Stepaniuc spune că pentru a demite guvernul comunistii mizeaza si pe voturile Frontului Popular Creştin Democrat. El a menţionat că pozitia comunistilor nu coincide cu cea a Frontului Popular, care a adus guvernului Sturza alte critici decăt comunistii, dar ambele formaţiuni consideră că actualul cabinet de ministrii nu este capabil sa scoata republica din criza social economică. Victor Stepaniuc spune şi că noul guvern trebuie să fie format cu participarea comunistilor în cadrul unei largi aliante parlamentare. Daca se va ajunge la alegeri parlamentare anticipate, atunci comunistii vor cere ca odată cu acestea să se desfăşoare şi alegeri prezidenţiale, deoarece şi preşedintele Petru Lucinschi a demonstrat că nu poate schimba situaţia în bine.

Vicepreşedintele parlamentului, liderul Frontului Popolar Creştin democrat, Iurie Roşca, ne-a declarat că formaţiunea sa va vota pentru demiterea guvernului Sturza pentru că „nu există o altă cale de a debarca elementele compromise din cadrul executivului, odata ce acestea controleaza partidele politice ce le-au delegat în guvern”. Iurie Roşca susţine că nu se va ajunge la alegeri parlamentare anticipate, chiar daca liderii ADR au declarat că nu vor participa la formarea altui guvern: „Chiar dacă liderii partidelor care se cramponeaza de actuala echipa guvernamentala se vor da deoparte şi vor refuza sa participe la formarea viitorului guvern, asta nu înseamnă, sub nici o formă că deputaţii acestor partide nu vor vota pentru acest viitor guvern. Am mai spus-o, că într-un Parlament ca al nostru, intotdeauna se va gasi o majoritate care va vota orice guvern. Nu pe criterii politice, dar din dorinta de a-şi conserva propriul mandat pentru cîţiva ani înainte”.

Si preşedintele Aliantei Pentru Democratie si Reforme, Alexandru Moşanu, vicepreşedinte al partidului Forţelor Democratice, spune că constituirea grupului parlamentar independent face parte dintr-un scenariu ce ca scop final, demiterea guvernului Sturza: „Alianta exista, dar Alianta şi-a pierdut calitatea ei de coaliţie de guvernamint, pentru că, neavînd majoritatea, Alianta Pentru Democratie si Reforme va deveni o forţă de opozitie şi bineînţeles că, pierderea de catre ADR a majorităţii, duce, inevitabil, la caderea guvernului Sturza, ceea ce eu consider că este o mare drama politica. ”


Intreaga relatare si inca multe altele, difuzate in urma cu 10 ani, le puteti asculta pe site-ul Europei Libere la rubrica « Arhiva istorica ». Veti descoperi, sint convins, multe similitudini cu viata si clasa politica de astazi, asemanari care fac posibila o mai buna intelegere a ceea ce se intimpla si mai ales ce ni se poate intimpla. Pentru ca tinta evenimentelor de acum zece ani era guvernul Sturza l-am rugat si pe dumnealui sa asculte relatarile din octombrie 1999 ca sa discutam despre acele vremuri.

Asadar, oaspetele de astazi al Europei Libere este Ion Sturza, cel care in urma cu 10 ani a fost demis din functia de prim-ministru dupa ce majoritatea parlamentara de atunci nu l-a putut apara de votul de blam al comunistilor si crestin-democratilor, carora li s-au alaturat citiva « transfugi » nemultumiti de ceea ce ei numisera, asa cumati auzit mai devreme, conastringeri in cadrul majoritatii.

Domnule Ion Sturza, sa incercam sa reconstitutuim tabloul de acum zece ani, si avem o distanta suficienta ca sa ne dam seama de fapt ce s-a intimplat. Este foarte important sa rememoram, pentru ca si in Parlamentul actual se intimpla niste miscari subterane de care depinde nu doar viitorul guvernarii, dar iarasi, o bucla de vreo 10-20-30 de ani, cine stie, a Republicii Moldova.

Ion Sturza
Ion Sturza
: Eu as spune ca procesul politic din 1999 decurgea cu mult mai democratic decit decurge astazi, sincer sa va spun. Mai transparent cu implicarea mai multor factori politici. Chiar aceasta transparenta si abordare democratica nu ne-a ferit insa de o criza politica profunda. Pentru ca jucatorii din umbra au jucat tare. Astazi, din pacate, nici mare transparenta, nici implicare, ci doar jocuri din umbra care se joaca iarasi. Vreau sa va spun ca atunci Alianta a fost un lucru benefic pentru tara. A fost un exercitiu democratic. Guvernul a functionat destul de bine si ca dovada a fost si demiterea. Pentru ca a speriat pe foarte multi oameni. Se puneau la indoiala carierele lor politice, afacerile lor, dar mai mult carierele lor politicie. Din orgolii politice s-a intimplat ceea ce s-a intimplat in anul 1999.

Vasile Botnaru: Cine au fost figurantii care de fapt au tras sforile ?

Ion Sturza
: Protagonistul acestei demisii a fost Petru Lucinschi, presedintele de atunci al Republicii Moldova, care se pregatea intens de un nou mandat sau de alegeri si vedea ca intre timp in jurul lui cresc alte personalitati politice care au rezultate, care au in sondaje mai mare pondere. Erau un pericol adevarat din punctul de vedere al carierie politice. Si atunci cea mai simpla solutie era debarcarea guvernului, compromiterea acelor care erau la guvernare. Cu orice preț, inclusiv cu prețul unei crize politice, economice, stoparea unor reforme. Si, in traditiile politicii moldovenesti obscure, prin spate, s-au creat aliante ad-hoc in care au fost implicati o parte din fostii nostri colegi din Miscarea « Pentru o Moldova democratica si prospera » care, intre altele, si pina astazi continua cariera lor politica. Pe de alta parte era bineinteles Frontul popular cu Iurie Rosca in frunte. Si o parte mica dar suficienta din partea comunistilor. Voronin la prima etapa nu era implicat in aceasaa lucrare. Daca va amintiti, inainte de demiterea guvernului Partidul comunist a inceput sa voteze initiativele de reforme a guvernului Sturza. Eu am avut o discutie cu Voronin in timpul careia el mi-a spus ca intelege ca in perioada aceasat in care cit de cit se consolideaza situatia in tara dupa criza, este o nebunie sa demiti guvernul. Si mi-a promis si a inceput sa voteze. Dar intre timp domnul Lucinschi, avind capacitatea aceasta de a convinge, a inceput sa lucreze individual cu unii membri ai Partidului comunist. Si atunci Voronin a revenit la mine si a spus ca el este nevoit sa voteze aceasta motiune de cenzura din simplul motiv ca altfel isi pierde parte din partid. Cam asa a fost ecuatia de atunci.
Președintele Petru Lucinschi cu premierul Vladimir Putin la Moscova, 1 Septembrie 1999


Vasile Botnaru
: Imi amintesc o scena absolut cinematografica in care dumneavoastra de la tribuna centrala le povesteati deputatilor despre reforme, despre optiuni macro-economice, iar in sala domnea un plictis pentru ca vorbeati intr-un limbaj neinteles pentru deputati. Dumneavoastra simteati atunci ca ghilotina coboara ?

Ion Sturza: Bine, eu nu ma gindeam la ghilotina. Sincer sa va spun, aveam de facto niste miscari tactice de a face cit mai mult, de a stabiliza situatia. Si in rest nu conta pentru mine. Este adevarat ca comportamentul meu si a unei parti considerabile din ministrii care au venit cu mine era un comportament tehnocrat si nu politic. Noi nu aveam jocul acesta politic care este strict necesar pentru un sef de guvern sau pentru un guvern. Manevre, tot felul de compromisuri, pragmatism. Noi ne uitam la guvern sau la tara ca la o corporatie care trebuia restructurata si scoasa din criza. De aceea faceam ceea ce faceam. A propos de mesaj. Mie mi s-a reprosat si atunci si dupa ca eram prea sofisticat in mesajul pe care il rosteam s.a.m.d. Poate ca o faceam deliberat pentru ca da, ii plicitseam pe deputati cu terminologiile respective, in schimb, daca aveam deciziile politice, ei oricum votau deciziile mele. Daca nu era decizia politica, nu mai …

Prima data m-am ciocnit in 1998 la inceputul lui septembrie cind dupa marea criza care a venit din Est am venit cu un program anti-criza destul de desfasurat, concret, in care am avut citeva componente de gen macro-economic, stabilizarea sistemului financiar si altele, si doar ultima componenta a fost de optimizarea cheltuielilor unde erau niste masuri de genul sa inchidem niste obiecte sociale etc. Si am fost atacat atunci de toti, frontal in Parlament, indiferent de fractiunile politice. Mai mult, chiar de catre amicii nostri din Frontul popular. Or, celelalte trei componente erau mai putin pe intelesul deputatilor dar noi le-am implementat indiferent de ceea ce intelegeau ei sau nu. Si repet, nu a fost din partea noastra un lucru politic, a fost mai mult un lucru tehnocrat.

Vasile Botnaru: Dar vi s-a gasit « ac de cojoc », conventional vorbind. Iurie Rosca, Partidul Popular Crestin Democrat, a lansat lozinca « mainilor curate ». Si ati ramas cu aceasta stigma pe care in general este greu sa o respingi chiar atunci cind ai probe juridice. Pentru ca in Moldova se opereaza cu aceasta stigma pina acum, din pacate. Cum explicati acea inversunare cu care s-a cautat “material compromitator”?

Ion Sturza: A cautat si deci dovada că zece ani nu s-a gasit nimic. De fapt, dupa ce am plecat noi, noul guvern a incercat sa faca o revizie a deciziilor noastre si s-a gasit o supra-cheltuiala de citeva mii de lei la compartimentul « Protocol/flori ». Si atit. Bine, nu este un fenomen moldovenesc aceasta trisare cu tot felul de maini curate sau necurate. Acesta este un fenomen general. Numai ca in alte parti sint mai atenti pentru exista prezumptia nevinovatiei si exista justitia. Si daca nu aduci dovezi la lucrurile pe care le spui, esti acuzat de calomnie si risti sa fii pedepsit. In Republica Moldova nu a fost asa ceva. Deci timpul a dovedit ca nu a fost nimic. Credeti-ma ca pe parcursul anilor acestia au incercat toti sa intoarca in lung si in lat nu numai deciziile mele sau ceea ce am facut eu dar si ale altor colegi care astazi, a propos, sint in guvern si daca exista ceva, macar o farimitura de probleme, atunci in timpurile celea, ar fi fost utilizate la maxim. Asta se refera bineinteles si la majoritatea dintre membrii actuali ai guvernului care au activat si cu mine atunci.

Vasile Botnaru: Alexandru Mosanu acum zece ani semnala pericolul intilnirii pe o orbita a « unionistilor » cu « comunistii ». Si spunea despre aceasta alianta obscura care va da batai de cap. Dumneavoastra atunci ii dadeati importanta aliantei care a fost in apogeu in 4 aprilie 2005 ?

Ion Sturza: Bineinteles, pentru ca eu vedeam pericolul care rezulta din ideologia pe de o parte nationalista, pe de alta parte socialista. Dumneavoastra va dati seama ca nationalismul cu socialismul se intilnesc intr-o forma foarte si foarte obscura. Era deci absolut clar ca se vor intilni si nu o singura data. Dar, iarasi, noi ne uitam mai general, implicam teoriile politice, ideologiile. Atunci, pentru mine, la nivelul de informatii pe care le detineam, eram absolut convins ca Iurie Rosca personal si parte din colegii sai sint perfect manipulabili. Nu as fi vrut sa deschid parantezele. Doar cineva care a fost cu mult mai cinic decit noi a utilizat aceasta situatie de a fi perfect manipulabil. De fapt acest lucru s-a intimplat si din exterior, dar si din interior. Dar asta ramine pentru istorie.

Vasile Botnaru: Revenind la traditia asta a « prezumtiei vinovatiei » despre care vorbeati dumneavoastra, din pacate pina acum oamenii care au o binastare, care au o masina mai buna, o casa mai aratoasa, din start sint declarati oameni prezumtiv corupti. Cum sa scapam de aceasta speculare a situatiei, mai ales atunci cind justitia este manevrabila si se orienteaza spre anumiti oameni, in special spre oponentii celor care sint la putere. Pentru ca sa nu se intimple acelasi lucru acum cind avem alta putere.

Ion Sturza: Pe de o parte traim intr-o tara cu mentalitatea care este, unde acei care mai putin au reusit in viata, acei care poate ca nu au nivelul de trai pe care si l-ar dori, isi cauta o explicatie sau o scuza a incapacitatii de a performa in lupta aceasta de clasa. Este un fenomen absolut normal si eu il inteleg. Si nu este un fenomen legat de Republica Moldova. In acelasi timp este adevarat ca daca tu esti un functionar public, ai fost tot timpul functionar public, procuror, ministru, sef de agentie sau altcineva, si aceste fenomene sint foarte raspindite in Republica Moldova, si in acelasi timp ai o casa de citeva milioane de euro, calatoresti cu un Jeep sau un Mercedes, bineinteles ca apar intrebari. La adresa mea nu puteau sa apara intrebari sau la multi dintre colegii mei, si nici astazi, din simplul motiv ca eu am fost si ramin in afaceri, sint absolut transparent din punct de vedere fiscal si legal. Dar intrebarea ramine. Nu vreau sa va dau nume, dar sint unii care pretind astazi la posturi in procuratura in alte locuri care daca te uiti cu ce opereaza ei, iti pui intrebarea : « cum oare fiind toata viata la stat si-a agonisit aceste lucruri ? ». Exista acest fenomen in Republica Moldova.

Vasile Botnaru: Dar cum sa despartim apele ? Tocmai sa ii despartim pe acei care sint onesti sau sint justificat de bogati, de acei care s-au imbogatit peste noapte ?

Ion Sturza: Noi nu trebuie sa confundam, si acesta este unul dintre principiile mele, sa nu confundam activitatea politica cu cea economica, ori de business. Doi : sint absolut necesare declaratiile de avere, fixarea unor stari financiare si monitorizarea lor de catre un fel de Agentie de Integritate. Acei care detin functii ar trebui sa isi fixeze starea lor materiala, sa si-o explice, apoi fiecare an sa faca rapoartele respective. Dupa aceea merge societatea civila, controlul mass-media asupra acestor lucruri. Deci sa cream o situatie de imposibilitate de a ascunde averile ilicite. Asta nu se refera bineinteles la acei care practica afacerile, de dimineata pina in seara, sau la acei care detin afacerile. Vom depasi in mentalitatea oamenilor aceasta « ura de clasa », sau ce o mai fi fiind, o sa o depasim in timp, cind oamenii vor intelege ca afacerile sint un risc, sint un efort, care se fac in principiu cu instrumente clare, transparente, si este vorba de rezultatul muncii lor si nu a relatiilor cu autoritatile. Iarasi un fenomen care a ajuns pina la absurd in Republica Moldova. Daca sa luam cinci-sase cei mai prosperi, aparent, oameni de afaceri din Republica Moldova – care traiesc in Republica Moldova, nu acei care practic au fost impinsi in afara Republicii Moldova, ei toti au avut afaceri cu statul, in ultimii ani. Au profitat de relatiile cu autoritatile de la Chisinau. Asta se vede, se stie. Pentu ca aceasta acaparare a activelor, a business-urilor, s-a facut in vazul lumii. Asta este de fapt linia de demarcare. Ea nu este intre comunisti si democrati. Linia de demarcare este intre « VECHIUL » si « NOUL ». Or « noul » ar trebui sa fie cu totul altfel in Republica Moldova.

Vasile Botnaru: Colegul dumneavoastra de afaceri Dinu Patriciu, Calin Popescu Tariceanu, iarasi un om de afaceri dar si politician, nu vad nimic rusinos in promovarea unor interese a oamenilor de business prin intermediul politicienilor si a unui lobby onest, e adevarat, nu a unuia obscur. Dumneavoastra ce credeti, cum sa facem onesta jonctiunea aceasta intre cercurile de interese, oameni de afaceri si clasele politice ?

Ion Sturza: Dinu Patriciu si Tariceanu sint liberali adevarati. Una dintre problemele noastre este ca noi nu avem ideologii clar definite in Republica Moldova. Sintem mai mult conjunctural cu o denumire de partid sau alta. Ei sint liberali adevarati si ei cred in realitate ca implicarea statului trebuie sa fie minima in economie. Ei considera ca statul in mare masura poate sa fie influentat de catre factorul economic sau de catre liderii de business. Chiar merg undeva mai departe. Dinu Patriciu considera ca in citiva ani statul va fi substituit de catre corporatiile internationale care vor avea si componenta sociala si altele. Ceea ce eu nu cred.

Dar vreau sa va spun ca daca ati citit atent documentele reuniunii de la Pittsburgh a celor 20 de industrial cele mai dezvoltate tari, una dintre concluzii era recunoasterea rolului corporatiilor sau a business-ului in dirijarea proceselor economice si politice si implicarea factorului economic in deciziile politice si nu doar la nivel consultativ. Pentru prima data liderii politici recunosc faptul ca acei care au un cuvint de spus in economie au un cuvint de spus si in politica. Desi acest lucru trebuie sa ramina doar la nivel consultativ. Eu am iesit cu o initiativa vis-a-vis de crearea unui sistem de consultari publice in Republica Moldova - crearea unui Comitet consultativ economic pe linga guvernul Republicii Moldova. Dar nu cu aceleasi persoane pe care noi le vedem indiferent ce guvern a fost, ce partide, unii si aceeasi oameni apareau in aceste comitete consultative. Propuneam implicarea unor oameni de afaceri din afara Republicii Moldova, a unor fosti lideri de opinie din Europa Centrala si de Est. Acest model de implicare transparenta, clara a oamenilor din business carora nu le este indiferent cum se dezvolta tara, economia, partea sociala, este, eu cred, absolut benefica. Dar va spun, nu de o maniera obscura, nu pe usa din spate, ci deschis, transparent, pe fata, si atunci nu va fi invinuit nimeni de influenta economicului asupra politicului.

Vasile Botnaru: Atunci cind cineva din straini ma intreba daca este Vladimir Filat « omul lui Ion Sturza » eu am spus ca nu accept aceasta terminologie, mai curind as spune ca sint din aceeasi constelatie. Dumneavoastra cum ati raspunde la intrebarea aceasta : dace este Vladimir Filat omul lui Sturza ?

Ion Sturza: Bineinteles ca este omul lui Sturza si Sturza este omul lui Filat. Din aceleasi considerente despre care ati spus dumneavoastra – noi sintem foarte aproape din punct de vedere ideologic, intelectual, din punctul de vedere al intereselor. Sintem o generatie, Filat este cu mult mai tinar decit mine, deci o generatie care am avut accesul la aceasta schimbare si am profitat de aceasta schimbare – din anii 90 – de la un sistem la altul. Ne-am acomodat si am avut performante. In sensul acesta, noi sintem oamenii din aceeasi echipa sau din aceeasi generatie. In acelasi timp, eu vreau sa va spun ca astazi daca vorbim despre fenomenul Vlad Filat, rezultatele pe care le-a atins in viata politica i se datoreaza practic in exclusivitate lui insusi. El s-a creat singur, s-a creat ca om politic, a creat un partid. A creat o echipa, a promovat-o. In spatele lui nu sta in sensul acesta nimeni. Nici eu, nici altii. Deci este un fenomen care s-a creat pe el insusi. Asta este o valoare si un fapt care trebuie luate in consideratie si apreciate.

Vasile Botnaru: Daca pornim de la aceasta relatie, ce fel de favoruri v-ati putea cere unul altuia ? De exemplu, puneti mina pe receptor si ii cereti : « Fa-mi o favoare si da-mi o felie din business-ul statului ». Exista asa ceva ?

Ion Sturza: Nu. Asta este exclus. Este exclus pentru ca, va spun sincer, eu nu am nevoie de nicio favoare in Republica Moldova. Este foarte greu de a cupla valoarea si amploarea afacerilor mele cu interesele in Republica Moldova. E ca si cum ai cupla o echipa din liga superioara, din Bundesliga, cu o echipa din liga intii de fotbal din Republica Moldova. Unii pot sa striveasca pe altii. Nu, nu. Desi, bineinteles ca eu as fi vrut sa continui sa investesc in Republica Moldova, sa fac ceva afaceri. Dar acum sint prudent din simplul motiv ca stiu ca cel mai putin benefic este sa te implici in afaceri in tara ta, in satul tau, pentru ca oricum toti o sa fie nesatisfacuti.

Nu, eu am alta problema in relatia mea cu Filat si cu membrii echipei: sint prea exigent. Eu am vrut se iau telefonul in procesul de formare a guvernului, cind a aparut programul de guvernare si sa ii critic total. Pentru ca eu am vazut ca ei au facut un program de guvernare foarte traditionalist, ca nu au deschis noi orizonturi pentru tara noastra. Ca au lasat practic intact conceptul de dezvoltare economica care a existat, ca structura guvernului a ramas de la Sovnarhoz. Ca alegerea de cadre in mare masura se face intransparent si doar de catre cei patru lideri si nu de catre toti componentii Aliantei, s.a.m.d. Am vrut sa fac acest lucru dar am ezitat. Si in ultimul moment cred ca a fost o decizie corecta din partea mea, pentru ca am inteles ca si domnul prim-ministru a avut constringeri mari in acest proces. Eu as fi vrut sa il sun pe domnul prim-ministru si sa incerc sa ii deschid un pic orizonturile, spre alt nivel de abordare a lucrurilor. Spre o reforma reala politica, spre un alt model economic, spre alte relatii externe.

Pentru ca noi am ramas de fapt, desi s-au schimbat aparent formatiunile politice, in abordarea lucrurilor am ramas cam aceeasi. Si asta ne face putin competitivi pe plan extern. Asta eu as face-o daca ar dori-o, bineinteles, si Vlad Filat. Dar mai ramine de vazut. Un lucru pe care vreau sa vi-l spun, Vasile, care este o recomandare pentru toti.

Care este mare diferenta dintre Alianta din 1999 si Alianta de astazi ? Din pacate nu este in favoarea Aliantei de astazi. Cum v-am mai spus, Alianta din 1999 a fost in primul rind formalizata. A avut un program de activitate, a avut conducatori formali, un mecanism de activitate cu implicarea tuturor membrilor Parlamentului de la formatiunile politice respective. Nu era un club al celor patru sau a celor trei care erau atunci. Sedintele ADR-ului erau mai ceva decit seditele parlamentului, cu dezbateri, opinii. Erau diferite grupuri sau comisii interne pe domenii. Deci ADR-ul functiona. Si la decizii participau toti membrii ADR-ului care atunci erau membri ai Parlamentului. Cam asa functiona si guvenrul. Noi aveam un miniguvern in care erau viceprim-ministri reprezentantii formatiunilor politice care discutam inainte de a iesi in sedinta de guvern si gaseam compromis pe toate punctele. Noi am incercat sa anihilam astfel frustrarile la oameni care nu erau poate lideri de gradul intii. Erai lideri de gradul doi. Dar, va aduceti aminte, lideri de gradul doi erau Rosca, Andronic, Sturza, Mosanu, Nedelciuc si altii. Deci atunci functiona destul de democratic.

Acum, dupa cit eu vad, este un club al celor patru fara de niste reguli formale. Ceilalti sint rupti de la discutii si de la decizii. Stiu unii lideri de partid care dupa alegeri nu s-au vazut cu colegii lor pina acum. Discuta mai degraba cu factorii externi, mai degraba cu sponsorii interni, decit cu colegii cu care au fost in camapanie electorala. Daca nu se depaseste acest lucru, vor avea probleme in interiorul formatiunilor lor. Acesta este un lucru pe care trebuie sa il inteleaga la Chisinau cei din Alianță.
XS
SM
MD
LG