Linkuri accesibilitate

Extinderea UE: Turcia şi Bosnia dau bătăi de cap Bruxellesului


Comisarul UE pentru extindere Olli Rehn

Comisarul UE pentru extindere Olli Rehn

Rapoartele publicate ieri la Bruxelles arată că Croaţia este ţara cea mai bine pregătită să adere la Uniunea Europeană. Negocierile cu Zagrebul, aflate în stadiu avansat, au fost blocate câteva luni din cauza unei dispute între Croaţia şi Slovenia, aceasta din urmă membră în Uniunea Europeană. Problema s-a rezolvat între timp, iar Croaţia ar putea încheia negocierile de aderare la anul.

Macedonia, ţară candidată din 2005, este lăudată şi ea în raportul de ieri. Comsiarul european pentru extindere Olli Rehn a spus că executivul Uniunii recomandă începerea negocierilor de aderare cu Macedonia. Obstacolul principal al Macedoniei în drumul spre Uniunea Europeană este vecina de la sud, Grecia. Atena vrea ca Macedonia să-şi schimbe numele care poate fi confundat uşor cu cel al unei provincii din nordul Greciei – cam ca şi Moldova românească cu Republica Moldova. În aceste zile, la Atena se schimbă guvernul, iar noua conducere socialistă a promis mai multă înţelegere faţă de macedoneni.

În privinţa Bosniei, Comisia Europeană şi-a repetat ieri îngrijoărările că ţara merge îndărat, nu înainte, din cauza certurilor repetate între cele trei grupări etnico-religioase. Săptămâna trecută, europenii le-au dat liderilor de la Sarajevo răgaz până la 20 octombrie ca să arate că vor să se împace. Dacă conving Bruxelles-ul că vor să intre împreună în UE, negocierile de aderare ale Bosniei ar putea fi accelerate.

Turcia este însă de departe cea mai mare durere de cap în procesul extinderii Uniunii Europene. Raportul de ieri i-a recomandat Ankarei să continue reformele politice şi să acorde şi mai multe libertăţi masivei sale minorităţi kurde. Numai că turcii ştiu pe de altă parte că pot face câte reforme vor, atâta vreme cât UE nu se hotărăşte dacă-i vrea.

Turcia, care a depus cerere de aderare în urmă cu aproape o jumătate de secol, a fost ţinută mereu la porţile Comunităţii Europene, apoi ale Uniunii. Motivul, pe care politicienii europeni îl învăluiesc în tot felul de cortine de fum, este că Turcia este preponderent musulmană. Decenii de-a rândul, acesta a fost un motiv de respingere a Turciei, mai ales de către diferite guverne ale Franţei şi Germaniei, inclusiv de cele aflate acum la putere la Paris şi Berlin.

Mai mult, Turcia are, ca şi Macedonia, o problemă greacă. Grecia vrea ca Uniunea Europeană să oblige treptat Turcia să renunţe la prezenţa militară din nordul Ciprului, astfel ca insula, în prezent membră în UE, să se reunească – de preferinţă sub bagheta jumătăţii greceşti.
XS
SM
MD
LG