Linkuri accesibilitate

Ziarista Irina Severin despre modul în care Rusia a impus ţărilor CSI să proclame 2010 drept anul veteranilor "Marelui Război pentru Apărarea Patriei"

Principalele evenimente din timpul summit-ului CSI de la Chişinău l-au avut în centru pe Dmitri Medvedev şi întrevederile bilaterale pe care liderul rus le-a acceptat sau le-a refuzat. Aceste întâlniri au împins pe planul al doilea deciziile formale adoptate la summit-ul de săptămâna trecută. Într-un comentariu pentru Europa Liberă, jurnalista Irina Severin de la Chişinău se opreşte la principala dintre acestea, pe care o găseşte relevantă pentru direcţia în care Rusia îndreaptă CSI-ul.

În ciuda aşteptărilor că depăşirea crizei economice prin eforturi comune va fi un obiectiv major, rezultatul cel mai important anunţat la final a fost semnarea unui document despre manifestările la 65 de ani de la victoria Uniunii Sovietice în „Marele Război pentru Apărarea Patriei”. Documentul convoacă un summit neoficial pe 10 mai 2010 la Moscova pentru a marca aniversarea, proclamă anul 2010 în CSI drept anul veteranilor Marelui Război pentru Apărarea Patriei, cu sloganul, „Am învins împreună!”, şi obligă ţările din CSI să organizeze şi să finanţeze comemorări aniversare pe tot cuprinsul Comunităţii în lunile aprilie şi mai.

Moldova, care deţine preşedinţia rotativă a CSI anul acesta, a încercat cel puţin să schimbe formula „Marele Război pentru Apărarea Patriei” cu „Cel de-al Doilea Război Mondial”. Dar nu a reuşit, pomenindu-se sub intense presiuni diplomatice ruseşti, scrie Irina Severin. Textul final nu a fost pe placul multora la Chişinău, dar noul guvern a ales să ducă la capăt obligaţiile asumate de cel precedent şi să se poarte ca o gazdă conciliantă. Părţii ruse nu i-a scăpat însă din vedere faptul că preşedintele interimar al Moldovei, Mihai Ghimpu, care a participat la convorbirile şefilor de state din CSI, nu a semnat documentele finale, delegîndu-l în locul său pe vicepremierul cu probleme economice.

Cu toate acestea, Dmitri Medvedev s-a arătat mulţumit de rezultate. „Formulările nu au fost pe placul tuturor, dar aşa-i viaţa”, a comentat liderul rus.

Desigur, tema este controversată. Unele ţări consideră că au fost ocupate de Uniunea Sovietică, iar perioada postbelică a fost pentru ele o tragedie naţională, scrie Irina Severin. Eforturile de astăzi ale Moscovei să-şi impună viziunea proprie asupra istoriei recente a vecinilor săi sunt percepute ca insultătoare. Combinată cu politica Moscovei de a resuscita cultul pentru dictatorul sovietic Iosif Stalin, decizia de la summit-ul de la Chişinău arată că Rusia promovează nostalgia sovietică în calitate de ideologie care să consolideze CSI-ul şi să salveze organizaţia de la dezmembrare, crede Irina Severin.

Pentru ea, summit-ul de la Chişinău lasă multe întrebări fără răspuns. De ce se ţine Moscova cu atâta putere de trecutul sovietic şi simbolurile lui discutabile? Pentru că îi lipseşte o viziune clară asupra viitorului ori poate chiar încrederea că poate conduce CSI-ul înainte? Dacă este lipsă de viziune, oare nu provine ea din sistemul nedemocratic, închis din Rusia? Incapabilă să servească drept un exemplu atrăgător pentru alte ţări, este Moscova nevoită să se impună prin presiuni sau chiar şantaj? Este oare lipsa de încredere în propriile forţe ceea ce împiedică Moscova să ţină cont de opiniile altor membre ale CSI?

Aceste întrebări rămân în aer la Chişinău, unde Moldova a predat săptămâna trecută Rusiei preşedinţia CSI pentru anul 2010, anul veteranilor Marelui Război pentru Apărarea Patriei, îşi încheie comentariul pentru Europa Liberă jurnalista Irina Severin.
XS
SM
MD
LG