Linkuri accesibilitate

Acordurile turco-armene de la Zürich


Ministrul de externe armean Eduard Nalbandian şi omologul său turc Ahmet Davutoglu

Ministrul de externe armean Eduard Nalbandian şi omologul său turc Ahmet Davutoglu

Perspectiva dezgheţării conflictului legat de Nagorno Karabach?

La sfarsitul saptamanii trecute, la Zurich, Armenia si Turcia au semnat mai multe documente importante, care permit restabilirea relatiilor bilaterale. Un efect colateral ar putea fi revenirea in actualitatea a conflictului legat de enclava Nagorno-Karabach, unul din conflictele inghetate din spatiul post-sovietic. Posibilitate care a starnit sperante dar si multe temeri – relateaza corespondentul Europei Libere Brian Whitemore.

Enclava muntoasa Nagorno-Karabach a fost timp de 6 ani, la sfarsitul anilor 80 (ai secolului trecut) si inceputul anilor 90, scena unor infruntari armate intre Armenia si Azerbaidjan. In 1994 s-a incheiat un acord de incetare a focului si de atunci enclava are, de facto, un regim de independenta.

In 1993, Turcia a rupt relatiile diplomatice cu Armenia, fiind mereu de partea Azerbaidjanului. Desigur, un rol in deteriorarea relatiilor turco-armene l-a jucat si disputa dintre cele doua tari privind uciderea a sute de mii de armeni, in timpul primului razboi mondial. Crima catalogata de armeni drept „genocid”, dar neasumata de Turcia moderna.

Formal nu exista nici o legatura intre reluarea relatiilor diplomatice intre Turcia si Armenia si conflictul din Nagorno-Karabach. Dar cum atrage atentia si analistul azer Ilqar Mammadov, la semnarea acordurilor au fost prezenti reprezentanti din Rusia, Franta si Statele Unite – cele 3 tari din grupul de la Minsk, insarcinat cu rezolvarea crizei Nagorno-Karabach. In acest fel, legatura este implicita.

„Prezenta grupului de la Minsk” – subliniaza analistul azer – „ la ceremonia semnarii documentelor stabileste aproape o legatura directa intre progresele in normalizarea relatiilor turco-armene si evolutia negocierilor privind statutul final al enclavei Nagorno-Karabach”.

Multi locuitori din enclava se tem acum ca regiunea va fi „vanduta” sau sacrificata pe altarul intereselor strategice ale Turciei, care insista in trecut ca orice apropiere de Erevan sa fie precedata de rezolvarea problemei Nagorno-Karabach.

Temeri pentru scurt timp spulberate de premierul Recep Erdogan, care la o zi de la semnarea documentelor de la Zurich declarata: „Turcia nu va avea o atitudine pozitiva fata de orice acord de pace daca Armenia nu–si retrage trupele din regiunea ocupata in Azerbaidjan” – o declaratie care lasa de inteles ca parlamentul turc ar putea refuza sa voteze acordul cu Armenia.

Declaratie facuta stric pentru consumul intern, a afirmat o zi mai tirziu presedintele Armeniei Serge Sarkizian. Ocazie cu care Sarkizian si-a confirmat intentie de a trece granita in Turcia pentru a participa miercuri meciul de fotbal Turcia – Armenia din cadrul calificarilor pentru Cupa Mondiala.
XS
SM
MD
LG