Linkuri accesibilitate

Un univers ficţional dominat de teroarea comunistă, Securitate şi dezrădăcinare

Cîştigătoarea premiului Nobel pentru literatură pe anul 2009, Herta Müller nu este o necunoscută în Republica Moldova. Sunt destui consumatori de literatură sau scriitori care i-au citit cărţile - în special volumele de proză “Animalul inimii” şi “Regele se-nclină şi ucide”- şi au cunoscut universul ficţional al autoarei, în care trecutul comunist, Securitatea şi dezrădăcinarea ocupă un loc foarte important.

Cei care i-au citit cărţile, unele dintre ele dedicate prietenilor autoarei ucişi de către regimul dictatorial al lui Ceauşescu, au fost cuceriţi în primul rind de francheţea şi sinceritatea cu care autoarea îşi povesteşte experienţele dure trăite în comunism cînd securitatea o racolase pe cea mai bună prietenă a ei şi încercase să o lipsească de dreptul la intimitate.

Foarte mulţi dintre consumatorii de literatură moldoveni se regăsesc în următoarea propoziţie a Hertei Müller: "In mintea mea, comunismul nu a trecut, comunismul este la fel de nociv ca şi naţional-socialismul, ca perioada hitleristă, ca lagărele, ca dictaturile religioase, cum vedem şi astăzi in multe ţări musulmane. Acestea aduc multă suferinţă şi distrugere fiinţei umane".

Leo Butnaru este unul dintre scriitorii moldoveni care a citit-o pe Herta Müller încă la începutul anilor nouăzeci ai secolului trecut. Unele dintre textele Hertei Müller Leo Butnaru le-a citit în cărţi sau în reviste, iar altele pe internet. Leo Butnaru consideră că Herta Müller este foarte apropiată de Kafka, întrucît oroarea totalitară pe care o descrie autoarea, de cele mai multe ori, nu poate avea o explicaţie logică şi raţională.

Memoria este cuvîntul cheie pentru înţelegerea creaţiei scriitoarei germane de origine română. Opera Hertei Müller ar putea fi un exemplu şi un îndemn pentru scriitorii moldoveni ca aceştia să înfăţişeze în operele lor teroarea comunistă de pînă acum cîteva luni sau cea din perioada bolşevică.
XS
SM
MD
LG