Linkuri accesibilitate

O poveste de succes din mult pătimita lume vinicolă

În Parlament s-au votat astăzi modificările la Legea viei şi vinului, care simplifică un pic formalităţile pentru export. Domeniul vinicol a avut şi mai are multe de pătimit: de pe urma embargoului impus de Rusia cu doi ani în urmă si după aceea, de pe urma crizei economice globale. Cu toate acestea, sunt şi întreprinderi care au reuşit să-şi găsească mereu noi pieţe, reducânt pe cât se poate, pierderile. Între acestea fiind compania Chateau Vartely, una din cele cîteva zeci de întrerpinderi moldoveneşti care au reuşit să pătrundă pe piaţa rusă după embargou.

Cocoţată pe o colină pietruită din Orhei, întrerpinderea arată ca o cetate în care stau aciuate cîteva vile în stil rustic, specific celor trei zone din Republica Moldova, un restaurant şi vinăria. Aici se produc anual în jur de patru milioane de sticle de vin din strugurii culeşi de pe propriile podgorii. Apărută în pragul embargoului rusesc, compania s-a reorientat spre pieţile din Occident, de unde ar fi preluat şi practicile unei afaceri de succes, ne povesteşte directorul
Eduard Grama
întreprinderii, Eduard Grama: “În permanenţă trebuie să fii în piaţă, trebuie să vezi ce se întîmplă în piaţă şi trebuie să îţi faci planuri pe doi-trei ani înainte. Noi producem numai atît cît vindem. Am preluat experienţa în timp ce făceam lucrările de construcţie aici. La început a fost o carieră de piatră şi mai mult nimic. Acum vindem producţia în zeci de state şi avem de gînd să ne lansăm pe piaţă şi cu divinuri.”

Ar exista diferenţe de standarde la exportul în CSI şi UE? îl întreb pe businessman.

Eduard Grama: ”La calitatea vinului este practic acelaşi standard. Dacă vorbim de sticlă şi etichetă atunci cerinţele şi regulile sunt diferite, mărimea textului pe sticlă ori alte lucruri din astea. În rest nu există nicio diferenţă. Dar pentru spaţiul CSI e specific altceva: noi nu avem o cultură de parteneriat, o cultură de afacere. Că după prăbuşirea URSS ne-am pomenit într-un mediu de afaceri sălbatic, fără prea mari cunoştinţe în domeniu. Acum e altceva, avem tineri cu studii la Harvard, Strasbourg care au altă mentalitate, care ştiu că nu e bine în a te uita în curtea vecinului, că trebuie să dezvolţi o afacere corectă.”

Omul de afaceri mai zice că şi criza globală ar fi scăzut exporturile: ”Dacă înainte după ce vindeam marfa întoarcerea banilor se făcea în cel mult 30-45 de zile, atunci acum avem de aşteptat o jumătate de an. Puterea de cumpărare a partenerilor noştri a scăzut.”

L-am mai întrebat pe Eduard Grama dacă modificările la Legea viei şi vinului vor spori exporturile moldoveneşti: “De facto problema cea mai mare este acolo, în pieţile în care noi exportăm. Aici producătorii pot, acolo nu vreau. Şi acolo trebuie de discutat la nivel oficial; în Belarusi, Ucraina, Rusia şi chiar în Uniunea Europeană. Poate că UE ar trebui nu să ne creeze mai multe facilităţi, ci măcar să mărească cota de export la vinurile din RM, pentru că în luna august deja s-a terminat cota de export pentru noi. Asta înseamnînd cheltuieli în plus pentru partenerii noştri.”

Actualmente sub 50 la sută din vinurile Chateau Vartely se vînd în Uniunea Europeană, SUA şi Canada şi tot atît în CSI, inclusiv în Rusia, aflăm de la ghidul Ludmila Boiescu care probabil din obişnuinţă, îşi începe povestea în limba engleză. Ceva mai tîrziu ea ne dumireşte că aici ar face popas frecvent turişti străini, pe care i-ar desfăţa şi cu plimbări prin întreprindere, cu excepţia secţiei de îmbuteliere a vinului.

În secţia de procesare un tînăr muncitor s-a arătat mîndru că mînuieşte utilaje moderne: ”Utilajele sunt germane, ne dă senzaţia că lucrăm în Germania şi nu în Moldova.”

Şi la pivniţă butoaiele sunt tot de import: franceze, româneşti şi americane, iar într-o sală de degustare regăsim faimoasele vinuri de producţie străină.“Sunt vinuri din 13 ţări şi cinci continente”, precizează directorul companiei Eduard Grama. El ne mai spune că afacerea a costat 25 de mln de dolari şi că investiţiile ar putea fi recuperate în zeci de ani: ”Afacerea a fost gandita de fondatori pe termen lung, pentru copii, care vor avea profit. Noi muncim acum ca sa acoperim investitia.” Deşi se abţine să facă comentarii despre activitatea autorităţilor, Grama conchide că îşi pune speranţa în noua guvernare, care ar avea mult de lucru pentru a pune pe picioare un sector vitivinicol sănătos şi prosper.
XS
SM
MD
LG