Linkuri accesibilitate

FMI şi BM relaxează condiţiile creditării


Istanbul: proteste în ciuda relaxării politicii de creditare

Istanbul: proteste în ciuda relaxării politicii de creditare

La revizuirea condiţiilor de creditare s-a ţinut cont de criticile legate de criza din Asia de acum un deceniu

Instituţiile financiare internaţionale au acordat împrumuturi de miliarde de dolari guvernelor din Europa Centrală şi de Est în ultimul an pentru a le ajuta să se pună la adăpost de criza financiară globală. Spre deosebire de împrumuturile din trecut, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială pun condiţii mai puţine şi mai puţin complicate ţărilor pe care le creditează. Corespondentul Europei Libere Ron Synovitz a aflat în ce constă schimbarea.

Rusia a spus săptămâna aceasta că s-a răzgândit să mai trimită Republicii Belarus ultima tranşa de 500 de milioane de dolari dintr-un împrumut pentru stabilizarea economiei, iar Ucrainei Rusia nu-i va mai acorda deloc creditul promis de 5 miliarde de dolari. După cum a explicat ministrul Finanţelor, Aleksei Kudrin la reuniunea de la Istanbul a Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale, Rusia nu are încredere că Minskul şi Kievul vor putea întoarce vreodată datoriile.

Pe de altă parte, cele două ţări, precum şi altele din Europa Centrală şi de Est continuă să primească miliarde de dolari din partea FMI şi Băncii Mondiale, chiar în condiţii mai puţin aspre ca în trecut.

Criticii spun că cele două instituţii financiare internaţionale îşi asumă riscuri prea mari, acolo unde până şi Rusia ezită. Dar oficiali ai Fondului şi Băncii au declarat Europei Libere că relaxarea condiţiilor de creditare a ajutat ţările destinatare nu doar să combată mai eficace criza actuală, dar şi să rezolve probleme de sistem mai vechi.

Lorenzo Giorgianni, şef de divizie la departamentul pentru strategii al FMI, spune că astăzi condiţiile sunt mai puţine, dar mai precise. Ele vizează domeniile cele mai importante pentru succesul unui program de finanţare, de obicei sectorul financiar şi cadrul fiscal. Au fost eliminate aşa numitele criterii ale performanţei structurale. Astăzi, reformele structurale sunt evaluate într-un context mai larg şi nu sunt folosite pentru blocarea unei sau altei tranşe a creditelor”.

Împrumuturile acordate de FMI ţărilor din Europa Centrală şi de Est sunt însoţite de obicei de sprijin financiar oferit şi de Banca Mondială, Banca Europeană pentru Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Comisia Europeană şi alte organisme europene.

Indermit Gill, economistul şef al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală spune că Banca nu mai dictează astăzi guvernelor ce fel de reforme trebuie să întreprindă pentru a primi împrumuturi de urgenţă. El spune că în trecut reformele erau mai întâi discutate şi convenite cu fiecare guvern, iar ulterior Banca finanţa acele reforme. Acum Banca nu le mai spune guvernelor ce trebuie să facă, dar acordă împrumuturile odată ce guvernele respective pun în aplicare reformele asumate prin propriile programe de dezvoltare.

În trecut, FMI şi Banca Mondială au fost criticate pentru că cereau prea multe reforme în schimbul împrumuturilor de urgenţă, forţînd de multe ori guvernele să reducă deficitele bugetare, să opereze modificări structurale ca privatizarea unor industrii sau liberalizarea pieţei. În timpul crizei asiatice cu un deceniu în urmă, unii au spus că situaţia s-a înrăutăţit din cauza reformelor cerute de cele două instituiţii.

Reza Moghadam, directorul departamentului FMI pentru strategii, politici şi evaluări spune că la revizuirea condiţiilor de creditare s-a ţinut cont de criticile din trecut, aşa încât guvernele să capete o mai mare putere de decizie asupra reformelor din propriile ţări, realizate cu sprijinul financiar internaţional.
XS
SM
MD
LG