Linkuri accesibilitate

Doi candidați cu greutate politică și literară, israelianul Amos Oz și algeriana Assia Djebar.

Laureatul premiului Nobel pentru literatură este anunțat anul acesta la 8 octombrie și, în ajunul anunțului, o majoritate a comentatorilor observă, odată în plus, că dominante în decizia juriului de la Stokholm sînt criterii conjuncturale de ordin politic, mai curînd decît meritele literare propriuzise.

Simpatiile sau mai curînd antipatiile unora din membrii juriului sînt notorii, cum este cazul lui Horace Engdahl, membru al Academiei, care anul trecut declara public că americanii nu ar participa în literatură „la marele dialog”. Afirmația l-a costat, Engdahl pierzînd funcția de purtător de cuvînt al Academiei dar nu și calitatea de membru al ei. Criticile la adresa literaturii americane, care nu a mai avut de la Tony Morrison, în 1993, nici un laureat, explică pe de o parte eliminarea de pe listă în 2008 a doi scriitori de marcă, cum sînt Philip Roth și Thomas Pynchon, iar pe de alta, șansele reduse ce li se acordă anul acesta de către casandrele lumii literare.

Fiindcă după un straniu și amuzant obicei anglo-saxon, pe scriitorii aflați în cursă se pariază ca și pe... cai. Purtătorul de cuvînt al casei de pariuri Landrokes spunea recent că scriitori ca Roth sau Joyce Carol Oates ar merita cu prisosință să capete premiul Nobel dar că atitudinea anti-americană a juriului a făcut Landbrokes să le acorde șanse reduse. Roth era cotat zilele trecute cu 7/1, cu șanse mai mici decît Oates (5/1), în timp ce Pyncheon era creditat cu 9/1. Un alt american, aflat de o veșnicie pe lista Academiei Nobel, legendarul Bob Dylan, citat adesea pentru poezia textelor cîntecelor sale, este cotat anul acesta cu 25/1 ca șanse de a fi premiat.

Amos Oz
Favoritul experților în pariuri literare este, tot pe criterii politice, un scriitor binecunoscut israelian, Amos Oz, ce ar avea o șansă din patru să devină laureat Nobel 2009. Amos Oz s-a distins prin romanele sale despre viața modernă din Israel și ar fi un candidat foarte credibil grație angajamentului său, reflectat în numeroase scrieri politice, în mișcarea israeliană pentru pace.



Rațiuni politice par să fie și pentru alegerea celei de-a doua bine cotată candidată de pe lista de așteptare a Academiei, romanciera algeriană Assia Djeber, cunoscută ca promotoare a dialogului judeo-musulman. Membră a Academiei franceze din 2005, distinsă cu Premiul păcii la Frankfurt, scriitoarea francofonă ar trebui să aibă, totuși, teoretic cel puțin, șanse mai reduse, după ce premiul Nobel 2008 a revenit unui scriitor francez, Gustav Le Clezio.
Assia Djebar


Ca de obicei, deliberările juriului Academiei Nobel sînt strict secrete, iar pariurile citate țin în mare măsură de domeniul speculației. Pe o notă defensivă, unul din membrii juriului, Kjell Espmark scria într-o carte despre premiul Nobel, că laureații ar fi recompensați doar pentru capacitatea lor de a pune în lumină cultura din care provin sau ilustrarea unor teme umane universale.

Realitatea pare să fie însă diferită și, cum nota un expert britanic în studiile despre premiul Nobel, David Johnson, citat de Reuters, „lucrul cel mai interesant despre cele mai multe premii literare nu este actul judecății în sine și al deciziei asupra celui mai bun, ci dezbaterea pe care o precipită. Iar acolo unde apare o dezbatere, ea evidențiază liniile de fractură dintre cultura literară și cea politică”.
XS
SM
MD
LG