Linkuri accesibilitate

Reglementarea transnistrană în viziunea ministrului de externe Leancă şi a vicepremierului Osipov

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.

Noul guvern al Republicii Moldova şi-a anunţat drept obiectiv fundamental reîntregirea ţării. Invitatul nostru este vicepremierul Victor Osipov, responsabil de negocierile privind reglementarea transnistreană.

Vom începe, însă, ca de obicei, cu un buletin de ştiri despre principalele evenimente ale săptămînii trecute, prezentate de colega mea, Diana Răileanu.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Purtătoarea de cuvînt a preşedintelui Rusiei, Natalia Timakova a declarat miercuri, citată de agenţia rusă de ştiri RIA Novosti că Federaţia Rusă doreşte raporturi bune cu noua administraţie de la Chişinău. Potrivit spuselor ei: „Sperăm în relaţii constructive şi de bună vecinătate cu noua conducere moldoveană şi aşteptăm ca tendinţele pozitive să se menţină pe viitor.” Afirmînd că Rusia „respectă orice alegere făcută de poporul moldovean”, Natalia Timakova a adăugat că în ce priveşte eventuala aderare la NATO a Republicii Moldova, Moscova îşi păstreză poziţia asupra extinderii Alianţei „şi nu intenţionează să o modifice”. Amintim că noul premier de la Chişinău, Vlad Filat, a declarat în vizită la Bruxelles că problema aderării la NATO nu se pune acum şi că ea poate fi decisă numai în cadrul unui referendum.

Liderul administraţiei de la Tiraspol, Igor Smirnov a declarat că doreşte o îmbunătăţire a relaţiilor cu Chişinăul, dar că exclude posibilitatea ca Transnistria să revină sub autoritatea moldoveană. Smirnov a spus că va negocia cu orice forţe politice de la Chişinău, însă poziţia Transnistriei rămîne neschimbată şi se va baza pe rezultatele referendumului din 2006 cu privire la independenţa regiunii şi dezvoltarea comună cu Federaţia Rusă.

Noul premier al Republicii Moldova, Vlad Filat, şi ministrul de externe Iurie Leancă au întreprins, săptămîna trecută, prima lor vizită peste hotare, la Bruxelles, la doar cîteva zile de la învestirea în funcţii. Noile oficialităţi au reconfirmat aspiraţia europeană a Republicii Moldova şi au solicitat sprijin pentru depăşirea crizei economice. Reprezentanţi ai Comisiei Europene au dat asigurări că sprijinul economic şi financiar solicitat nu va întîrzia să vină, după semnarea noului acord de colaborare a guvernului moldovean cu FMI.

Ambasadorul Statelor Unite a descris votarea noului guvern drept este un „eveniment istoric” pentru schimbările democratice în Moldova şi aprofundarea reformelor economice. Ambasadorul Asif J.Chaudhry a anunţat că Statele Unite sunt gata să ofere Moldovei un împrumut nerambursabil de peste un sfert de miliard de dolari în cadrul unui program special, „Provocările Mileniului”, destinat ţărilor în tranziţie care îşi îmbunătăţesc actul de guvernare.

Coordonatorul politicii externe şi de securitate europene, Javier Solana, i-a recomandat noului premier Vlad Filat să poarte un dialog cu opoziţia comunistă, despre care spune că este esenţial pentru viitorul Moldovei. Într-o scrisoare de felicitare pentru numirea în funcţie, oficialul european spune că noul guvern nu trebuie să treacă cu vederea rezolvarea conflictului transnistrean. Şi reprezentantul Secretarului general NATO, Robert Simmons a sugerat la o conferinţă la Bruxelles ca noile autorităţi moldovene să evite negocieri directe cu Rusia pentru rezolvarea problemei transnistrene.

Preşedintele Ucrainei, Victor Iuşcenco a anunţat că se va întâlni pe 9 octombrie cu omologul său rus, Dmitri Medvedev, la summit-ul CSI de la Chişinău. Declaraţia lui Iuşcenco urmează unui schimb de replici cu liderul de la Kremlin. Dmitri Medvedev a afirmat într-o scrisoare deschisă luna trecută că actuala conducere ucraineană se face vinovată de deteriorarea relaţiilor cu Moscova şi că ar prefera să aibă relaţii cu un alt lider la Kiev, după alegerile prezidenţiale ucrainene din ianuarie viitor.

Un raport făcut la solicitarea Uniunii Europene constată că toate părţile implicate în războiul ruso-georgian de anul trecut au violat legislaţia umanitară internaţională. Raportul întocmit de diplomata elveţiană Heidi Tagliavini, după 10 luni de investigaţii, spune că războiul a început cu atacul „nejustificat” al Georgiei împotriva regiunii separatiste Osetia de Sud, dar răspunsul Rusiei a trecut de limitele rezonabile.

China a sărbătorit 60 de ani de când este condusă de comunişti. Festivităţile au inclus o paradă militară impozantă la Beijing. În ajunul sărbătorii, poliţia a închis căile de acces spre centrul oraşului şi a recomandat cetăţenilor capitalei să urmărească sărbătoarea la televizor, în loc să iasă în stradă.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Programul de guvernare al noii puteri liberale şi democrate de la Chişinău anunţă că reîntregirea teritorială a Republicii Moldova va fi un obiectiv fundamental. Guvernul îşi propune să creeze condiţii „de reintegrare reală a regiunii transnistrene în spaţiul economic, politic, social şi informaţional al Republicii Moldova”. Premisele necesare vor fi create prin europenizarea ţării. Totodată, guvernul moldovean susţine negocierea condiţiilor de soluţionare a conflictului în actualul format internaţional 5+2, inclusiv: retragerea forţelor militare ale Federaţiei Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova şi înlocuirea actualelor forţe de menţinere a păcii cu o misiune internaţională civilă. S-a anunţat şi intenţia promovării unor ample proiecte sociale şi de infrastructură în stînga Nistrului.

Iurie Leancă
Înainte de a trece la discuţia cu invitatul ediţiei de astăzi, vă propun să ascultăm un interviu realizat de colega noastră Valentina Ursu cu ministrul moldovean de externe, Iulie Leancă, în care acesta a anticipat că reglementarea transnistreană va fi una din principalele teme de discuţii cu omologul său rus, Serghei Lavrov, în cadrul summitului CSI de la Chişinău, de pe 9 octombrie.

Iurie Leanca: S-au acumulat anumite probleme pe planul schimbului comercial-economic. Exista anumite oferte in domeniul financiar. Dar si probleme care tin de dimensiunea dialogului politic, inclusiv problema Transnistriei, problema prezentei militare ruse pe teritoriul Republicii Moldova.

Valentina Ursu: Rusia se arata deranjata atunci cand se vorbeste despre modificarea statutului fortelor de mentinere a pacii dislocate in zona de securitate.

Iurie Leanca: Obiectivul inlocuirii actualelor trupe de mentinere a pacii este unul care figureaza pe agenda diplomatiei moldovenesti de mai bine de zece ani. Inca din 1998, din 1999 discutam acest subiect in cadrul OSCE. Totodata, am spus foarte clar ca este vorba despre un proces, in cadrul caruia speram sa ajungem la un consens, fiindca asemenea decizii pot fi luate doar prin consens. Nu cred ca partenerii de la Moscova ar fi in totalitate opusi acestei idei. Bineinteles, ca trebuie sa discutam si cu partenerii nostri vestici. Ar fi, oare, gata UE sa-si asume o astfel de responsabilitate? Exista un obiectiv dar exista si anumite elemente care trebuie discutate si conturate pozitii identice sau apropiate in urma negocierilor.

Valentina Ursu: Despre eficienta formatului “5+2” ce ne puteti spune?

Iurie Leanca: Deocamdata este unicul format ce ne sta la dispozitie. Evident, ca trebuie sa folosim la maximum potentialul acestui format. Totodata in programul de guvernare al noului executiv exista o formula in care se spune despre oportunitatea sporirii rolului UE si SUA in acest proces. Si asta pentru ca “5+2” eventual intr-o anumita perspectiva acest “plus” ar putea sa dispara. Totusi, sa nu uitam ca UE este vecinul nostru, organizatie care este extrem de interesata in mentinerea stabilitatii si a unui anumit grad de prosperitate pe care sper sa-l ajungem la frontierele sale. Si atunci, institutia care este direct interesata in acest subiect ar putea pretinde, si noi am fi foarte bucurosi sa oferim, acest statut de participant cu drepturi depline. Exact asta se refera si la SUA, supraputere in actala conjunctura politica, care are anumita capacitate, anumite instrumente pe care eventual ar putea sa le puna la dispozitia noastra, a tuturor celor interesati in identificarea unei solutii. Dar deocamdata exista acest format pe care trebuie sa-l utilizam din plin.

Valentina Ursu: Domnule Leanca, credeti sincer ca noua guvernare liberal-democrata ar putea urni carul din loc si chiar sa gaseasca solutia potrivita pentru conflictul transnistrean?

Iurie Leanca: Sa vedem care sunt problemele acumulate, sa vedem de ce acest conflict, reglementarea lui, nu s-a urnit din loc, care sunt acele dedesubturi, eventual pe care Chisinaul n-a vrut sa le puna in aplicare in asa fel incat sa se apropie de rezolvarea acestui conflict transnistrean. Sau poate tine doar de conjunctura internationala. Sa analizam care sunt instrumentele pe care le avem noi la dispozitie, sa vedem si cu ce instrumente, pîrghii suplimentare, inclusiv politice dar si financiare ar putea sa vina partenerii nostri din est si din vest. Pozitia noastra de ansamblu este una foarte clara. Vom depune toate eforturile pentru a identifica solutii pasnice dar si durabile.

------------------

Şi acum, aşa cum am promis, vom trece la discuţia cu invitatul nostru, persoana responsabilă nemijlocit, în noul guvern de la Chişinău, de reglementarea transnistreană. Este vicepremierul Victor Osipov, pe care l-am întrebat mai întîi cînd şi la ce nivel ar putea avea loc primul contact cu autorităţile de la Tiraspol?

Victor Osipov
Victor Osipov: Evenimentele politice, electorale de pînă acum au suspendat într-un fel ceea ce era programat şi eu am aflat, preluînd această responsabilitate, despre anumite acţiuni ce erau planificate şi nu au avut loc. Ştiu că pentru 6 octombrie, la Viena, a fost de dinainte programată o întîlnire în firmatul 3+2, deci fără Chişinău şi Tiraspol. Orice comunicare sper să fie un pas pe calea soluţionării, pe calea apropierii, pe calea identificării unor anumite acţiuni benefice în acest proces. Însă vom şti cînd vom contacta totuşi toţi mediatorii, vreau să spun că acest proces a început, vom şti deja cînd programăm acţiunile pe agenda oficială a procesului de negocieri. O să aflaţi, nu este încă momentul să facem asemenea pronosticuri.

Radu Benea: Reglementarea transnistreană a avut pînă acum două dimensiuni: negocierile politice în formatul internaţional 5+2 şi grupurile de experţi pentru măsuri de consolidare a încrederii. Este un cadru optim, veţi introduce ajustări, modificări?

Victor Osipov: Nu ştiu cît de strînsă este legătura dintre cele două instrumente. Din punct de vedere formal, din cîte cunosc, nu sunt legate între ele. Grupurile de lucru pentru consolidarea încrederii au venit ca o formă de activitate comună, după ce autorităţile de la Chişinău au propus, iar cele din Transnistria au acceptat măsurile de consolidare a încrederii şi trebuie să vă anunţ că în programul meu de preluare a activităţilor derulate pînă acum în acest proces şi în acest context am o întîlnire cu şefii grupurilor din partea Republicii Moldova, care va avea loc vineri dimineaţa, în cel mai scurt timp. Trebuie să spun că în legătură cu schimbarea guvernului, a puterii de la Chişinău, o parte din aceşti oameni, care de obicei au fost viceminiştri în ministerele de profil, unii au plecat deja din aceste poziţii, alţii s-ar putea să fie remaniaţi în cel mai scurt timp, de aceea trebuie să se încheie această etapă organizatorică, de organizare a noului executiv, pentru a şti exact cine va continua acest proces. Însă, vom încerca să preluăm foarte atent tot ceea ce s-a întîmplat pînă acum, şi din punctul meu de vedere trebuie să reuşim şi acest lucru s-ar putea să-l facem mai repede decît convocarea formatului de negocieri, să reuşim întrunirea acestor grupuri de lucru într-un timp cît mai scurt.

Radu Benea: UE şi-a anunţat intenţia de a sprijini pe toate căile aceste măsuri de consolidare a încrederii. Ce proiecte credeţi că ar putea să aducă mai multă încredere între cele două maluri ale Nistrului?

Victor Osipov: Eu pot să-mi expun doar viziunea, care este în formare încă, asupra acestei întrebări, dar am discutat deja cu partenerii de dezvoltare a Republicii Moldova, cu organizaţii donatoare, care au în acest moment proiecte în zona transnistreană, limitrofă, şamd. deci, într-un fel, destinate oferirii de suport celor din stînga Nistrului şi susţinerii procesului de apropiere a oamenilor de pe ambele maluri. Concluzia pe care o aveam înainte de aceste discuţii se confirmă şi anume că cele mai bune sunt proiectele care sunt cel mai departe de aspectele politice, militare şi de securitate. În mod firesc, de altfel, atunci cînd atingem subiecte sensibile din punct de vedere politic, reacţia autorităţilor de pe malul stîng, cerinţele autorităţilor de pe malul drept asupra, eu ştiu, procedurilor devin un pic mai rigide, în mod normal, şi aici lucrurile merg un pic mai greu. Dar cînd este vorba despre suportul oferit pentru domeniul medicinii, social, cultural, de comunicare interumană fără anumite obiective specifice, poate chiar de infrastructură, deci acele lucruri din care reies beneficii simple, concrete, pentru viaţa cotidiană a populaţiei de pe ambele maluri şi în mod special din raioanele de est, sunt mai uşor acceptate şi daţi-mi voie să exprim această părere, mai importante pentru populaţie. Pentru că atîta timp cît la nivel politic soluţionarea trenează, ca să zic aşa, şi asta este din păcate, ar fi păcat să ţinem oamenii ostateci ai acestei situaţii şi cred că o să avem înţelegere din partea organizaţiilor în acest sens pentru a dezvolta proiecte cu impact social, cu beneficii în folosul cetăţenilor. Iar cît priveşte suportul anunţat de UE, am avut întîlniri cu reprezentantul special, Kalman Mizsei, şi voi mai avea desigur, pot să vă spun că am perceput, în urma discuţiilor, că acest suport va creşte considerabil, în raport cu suportul de asemenea foarte important care a fost acordat pînă în prezent.

Radu Benea: Veţi încerca să atrageţi în acest proces şi celălalt partener foarte important în reglementarea transnistreană, Federaţia Rusă?

Victor Osipov: Este un subiect foarte interesant. Federaţia Rusă deja oferă sprijin populaţiei din Transnistria, numai că-l oferă într-o formulă pe care abia o studiez, ca să nu mă grăbesc cu aprecierile. Însă există o comunitate a donatorilor, în special pentru această regiune şi pentru această problematică. Vom încerca să vedem orice sprijin, pentru că aici nu alegem din care parte vine sprijinul, aici alegem obiectivul pe care acest sprijin îl are. Dacă obiectivul este de reintegrare, instrumentele folosite chiar în cadrul implementării proiectelor, generează condiţii pentru reintegrarea Republicii Moldova, nu văd de ce n-ar veni anume pe asemenea canale şi în asemenea manieră şi sprijinul rusesc, cu atît mai mult cu cît nimeni nu poate să pună la îndoială că Federaţia Rusă are o influenţă foarte importantă, considerabilă asupra populaţiei, asupra acestei regiuni geopolitice în general şi atunci o acţiune benefică din partea Federaţiei Ruse ar avea un randament foarte înalt.

Radu Benea: Opinia invitatului emisiunii noastre, vicepremierul Victor Osipov în guvernul Republicii Moldova, responsabil de reglementarea transnistreană.

-------------------------------

Radu Benea: dragi ascultărori, în programele noastre de pînă acum v-am prezentat de mai multe ori opiniile locuitorilor regiunii trensnistrene şi din Chişinău asupra problemei transnistrene. Corespondenţii noştri s-au aflat deunăzi în provincie, tocmai la Cahul, localitate sudică populată în bună parte şi de etnici ruşi, şi de la care am încercat să aflăm părerea lor privind şansele reglementării conflictului în general şi mai ales după venirea la putere în Moldova a forţelor politice liberale şi democrate.

„E o problemă ce trebuia demult rezolvată. Dar la mijloc e un joc de-a micile republici şi de-a suveranitatea, o manipulare întreţinută de anumite state mari. Trebuie să fie o singură ţară şi nu există niciun motiv pentru separarea acestei regiuni de Moldova”.

„Mi-a plăcut propunerea partidului lui Braghiş ca Trasnistia să fie dată în arendă Rusiei. Noi trebuie să fim prieteni cu Rusia, Moldova are nevoie de resurse energetice şi de piaţă de desfacere pentru mărfurile sale. Trebuie să o dăm în arendă pe vreo 30-40 de ani, cam asta-i perioada în care Rusia va mai putea exporta resurse energetice”.

„Mi se pare că Moldova este prea mult interesată de resursele Transnistriei. Iar dacă în Moldova era să fie bine, Transnistria singură s-ar fi cerut să revină. Cu cît mai rău va fi în Moldova, cu atît Trasnistria va dori mai puţin să se reunească”.

„Era mai bine să fim împreună. Moldova e o ţară atît de mică, dar au împărţit-o în bucăţi şi mai mici”.

„Trasnistria e considerată drept o formaţiune ilegală în Moldova. Relaţiile de viitor? Nici nu ştiu. Aş zice să-i lăsăm în pace, să trăiască cum vor. Pe mine mă deranjează însă altceva şi anume că nu se rezolvă aşa cum trebuie, asta e problema. Totuşi, eu sper la o schimbare în bine, cel puţin în plan economic, pentru că din criză trebuie să ieşim, şi cel mai important cred că trebuie să se modifice puţin legislaţia fiscală”.

----------------------------------

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG