Linkuri accesibilitate

O discuţie la masa rotundă, în cadrul emisiunii „Punct şi de la capăt”, cu Vitalia Pavlicenco şi Oleg Serebrian.

Doamnelor si Domnilor, bine v-am găsit. La microfon e Vasile Botnaru, moderatorul si prezentatorul emisiunii duminicale PUNCT si de la CAPAT.

Saptamina viitoare Chisinaul va gazdui reuniunea ministrilor de externe din statele membre ale CSI si summit-ul presedintilor. Atunci cind la inceputul acestui an secretriatul CSI planifica protocolul reuniunii de transmitere a presedintiei catre Federatia Rusa, niciun Kashpirovsky sau Pavlovsky nu s-ar fi incumetat sa presupuna ca pe post de gazda va fi nimeni altul decit Mihai Ghimpu in tandem cu Vlad Filat, iar Vladimir Voronin va admira de pe tusa sau la televizor “balul regilor”.

O instituţie menită să amortizeze dezintegrarea unui imperiu
La asta ma gindeam deunazi cind fostul presedinte Lucinschi, intr-o aparitie televizata il indemna pe Vladimir Voronin macar in ceasul al doisprezecelea sa accepte cu demnitate ceea ce este inevitabil. Dar nu despre anatomia catastrofei umanitare numita de Márquez “toamna patriarhului” vom vorbi astazi, ci despre starile de spirit care volens nolens le induce apropiata reuniune a CSI ce, iata, ca va fi gazduita de o majoritate guvernatoare ce intruneste purtatori de cele mai diferite atitudini fata de CSI, nu am sa le trec in revista. Asadar astazi iar vorbim despre beneficiile versus daunele aflarii Republicii Moldova in cadrul CSI.

Fireste ca atunci cind am stabilit pe cine sa invit la masa rotunda am avut grija sa avem un spectru cit mai larg de opinii. Numai ca a intervenit viroza ce bintuie in capitala si astfel am ramas fara reprezentantul PCRM, deputatul Grigore Petrenco, cel care ar fi polemizat cu deputatul democrat Oleg Serebrian si cu fosta parlamentara Vitalia Pavlicenco. Dar cum vom mai avea ocazii sa dezbatem acest subiect, cred ca vom mai avea sansa sa-i auzim pleadoariile.

Vitalia Pavlicenco
Oaspetii de astazi ai Europei libere sint ex-deputata Vitalia Pavlicenco si deputatul liberal Oleg Serebrian, cu care discutam despre beneficiile obtinute sau ratate din cauza unor formule de cooperare regionala anume, fiind vorba in special de Comunitatea Statelor Independente, a carei reuniune de virf urmeaza sa se tina la Chisinau.

Vasile Botnaru:
Doamna Pavlicenco, sinteti cunoscuta pentru demersurile, sa le zic asa, anti-CSI. Va pastrati punctul de vedere ca Republica Moldova nu are ce sa caute in componenta Comunitatii Statelor Independente ?

Vitalia Pavlicenco
: Da, desigur. Si as vrea sa precizez ca nu doar eu sint adepta a ideii de a parasi Republica Moldova CSI. Acest punct a figurat, asa cum stie si Oleg Serebrian foarte bine, in platforma electorala a Blocului Moldova Democrata.

Oleg Serebrian: Asa este.

Vitalia Pavlicenco: A figurat si in planul fractiunii AMN care a fost adoptat de fractiune si de Consiliul politic al AMN, Delegatia politica nationala. Si initiativa a fost semnata in 2006 conform acestui plan de catre mine si de catre deputatul Valeriu Cosarciuc care a argumentat partea economica in parlament, eu argumentind partea politica de la tribuna parlamentului.

Vasile Botnaru: Puteti sa ne prezentati un rezumat al acestor argumente ?

Vitalia Pavlicenco: Republica Moldova, in 18 ani dupa proclamarea independentei, se afla intr-o situatie proasta tocmai pentru ca a ramas foarte mult in urma cu reformele care nu sint adecvate standardelor europene; legislatia nu este armonizata conform acquis-ului comunitar. In Republica Moldova nu se respecta mai multe libertati si drepturi fundamentale ale omului pentru ca se preia modelul Rusiei, modelul CSI-st. Republica Moldova foarte mult a exportat in acesti ani in Rusia. Dar si acolo se impun anumite reguli, anumite standarde. Insa Republica Moldova s-a pomenit nepregatita prea bine pentru a-si reorienta exportul spre Uniunea Europeana unde este nevoie de alte standarde, de alte conditii. Desi, vreau sa amintesc faptul ca in 1998 cind a fost acea criza, acel default financiar pe care il cunoastem, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat in septembrie o hatarire cu privire la declararea obiectivului strategic de intregrare in Uniunea Europeana si reorientarea exporturilor catre piata europeana.

Vreau sa va spun ca atunci cind s-a intimplat ca Rusia a pus piedici importurilor de vinuri din Republica Moldova, invocind diferite argumente - le cunoasteti -, eu i-am intrebat in cadrul unei sedinte a fractiunii pe vinificatori, pe viticultori, daca au aplicat acea hotarire a parlamentului. Au recunoscut ca nu. Pentru ca ei mereu au vindut – lucru care caracterizeaza si alte ramuri ale economiei noastre – au vindut acolo unde exista o cerere mare, dar unde nu se cer anumite conditii. Si din cauza aceasta economia Republicii Moldova a ramas neperformanta. Componenta juridica, statul de drept este la fel foarte proasta. Investitii nu avem. Practic nu sintem conectati la circuitul european. De aceea este necesar sa parasim CSI. Ceea ce nu inseamna relatii proaste cu Rusia. Dimpotriva, inseamna o activizare si o imbunatatire a relatiilor bilaterale cu statele post-sovietice.

Vasile Botnaru: Daca aceste argumente sint in vigoare, de ce Republica Moldova continua sa ramina in CSI ? Sau cel putin parlamentul nu este atit de ferm si hotarit cum ar trebui sa fie din punctul de vedere al doamnei Vitalia Pavlicenco?

Oleg Serebrian cu premierul Vlad Filat
Oleg Serebrian
: In primul rind pentru ca Comunitatea Statelor Independente nu mai este o institutie pe care lumea o ia realmente in serios. CSI-ul, asa cum s-a vazut la inceputul anilor 90, ca un instrument de mentinere a unitatii spatiului postsovietic, ca o pirghie a Rusiei de a-si mentine o sfera de influenta in jurul ei, treptat a evoluat in ceva indoor si incolor. Este clar ca CSI nu este o institutie de integrare ci e o institutie de dezintegrare. Deci daca este sa facem o paralela, frecvent analisti politici, comentatori politici de la noi sau chiar din alte parti, din Romania, Ucraina, incearca sa faca o paralela intre CSI si Uniunea Europeana. De fapt Uniunea Europeana este o structura de integrare. CSI-ul este o structura de dezintegrare a unui imperiu. Si daca vrem sa gasim paralele CSI-ului mai curind Comunitatea Britanica poate poate fi un exemplu.

Vasile Botnaru: Si la origine se spunea clar despre « un divort civilizat ».

Oleg Serebrian: Absolut. In plus, nimic din ce si-a propus CSI pe parcursul a aproape doua decenii nu s-a realizat. S-au semnat peste o mie de acorduri. Daca stam sa analizam cite dintre ele functioneaza, ne vom da seama ca practic nici 10 la suta dintre ele nu sint valabile. Si nu sint valabile mai ales acele acorduri care ar avea o importanta reala pentru tarile-membre. Cum ar fi un spatiu vamal comun. El nu exista. Marfurile exportate de Republica Moldova in spatiul CSI sint taxate si pe teritoriul ucrainian, si pe teritoriul rus si asa mai departe. Un spatiu de circulatie libera ?

Majoritatea tarilor din Comunitatea Statelor Independente au introdus, unele chiar au introdus un regim de vize cum este cazul Turkmenistanului. Altele aplica regim de pasaport. Ucraina, spre exemplu, in raport cu Republica Moldova, desi sintem membre si ale CSI si ale GUAM, era cit pe ce sa introduca un regim destul de riguros de trecere a frontierei pentru cetatenii Republicii Moldova.

Deci CSI-ul s-a transformat intr-o fictiune si ce-i mai curios, nu datorita altor tari membre ale Comunitatii decit datorita Federatiei Ruse. Vladimir Putin, constient pe undeva de ineficienta acestei structuri, a ingropat-o. Azi ne amintim de CSI numai cu ocazia summit-urilor. Este o posibilitate ca doi sefi de stat din spatiul postsovietic, o data in an sa se intilneasca, sa isi spuna pasul. Si este o modalitate, sa spun asa, un loc in care dincolo de intilnirile multilaterale, ineficiente si inutile, in cea mai mare parte, sa aiba loc si intilniri bilaterale care se prea poate, unele dintre ele, sa aiba si o anumita eficienta. Spre exemplu, Iuscenko-Medvedev, ei s-ar putea intilni cu ocazia acelui summit care va avea loc la Chisinau. Deci mai curind un club informal este statutul pe care il are azi Cmunitatea Statelor Independente.

E adevarat ca in Republica Moldova CSI-ul din inertie ramine o prioritate falsa pentru unele formatiuni politice cum ar fi de exemplu PCRM-ul. Pentru ca acel CSI despre care vorbesc ei in realitate nu exista. Mecanismele acelei comunitati nu functioneaza. Deci e mai curind un deziderat, un scop de animare a unei structuri. Dar Rusia propunea in timpul lui Putin cu totul alte structuri care urmau sa substituie CSI-ul. Cum ar fi Comunitatea economica Euro-Asiatica, spre exemplu.

Vasile Botnaru: In locul acesta dati-mi voie sa intervin. In lipsa reprezentantului PCRM incerc eu sa sonorizez eventual punctul dinsilor de vedere. Sa incercam sa ne uitam pe exemple care sint la indemina. Georgia care a parasit CSI-ul, ce a cistigat din asta ? A fost luata in brate de Uniunea Europeana imediat? Sau dimpotriva a ramas cu razboiul din august si cu o bucata de teritoriu pierdut?

Vitalia Pavlicenco: Georgia parca nu a cistigat nimic, am spune noi. Dar nici nimic nu a pierdut. Indiferent de faptul daca raminea sau nu raminea partea sa de teritoriu in componenta, totuna conducerea politica nationala proeuropeana, proeuroatlantica, ar fi pledat pentru asigurarea integritatii statului. Si a pierdut doar pentru ca Rusia a aplicat forta in mod incorect si barbar.

Pe de alta parte haideti sa ne gindim la Baltici. Practic ei intrind in UE si in NATO au cistigat enorm si in felul acesta Ociidentul a trecut “cordonul rosu”. Lucru pe care Moscova l-a acceptat de nevoie dar nu il accepta pentru al doilea « cordon rosu ». Pentru Ucraina, Georgia, Republica Moldova. Poate intr-un fel si Armenia. Deci in felul acesta trebuie sa constientizam faptul ca nu poti fi totusi in doua luntri si trebuie sa luam mai mult exemplul baltic. Chiar daca e sa ne gindim la Ucraina si la Georgia.

Punctul meu de vedere este ca noi ar trebui impreuna cu aceste doua state sa facem o echipa din statele ex-sovietice care sa aiba un mesaj comun proeuropean. Pentru ca nu te ia imediat Uniunea Europeana in brate daca parasesti CSI. Mai sint occidentali care nici nu prea incurajeaza si chiar exista opinia ca pe unii decidenti europeni i-ar aranja ca Republica Moldova sa fie mereu o zona de tampon. Dar depinde foarte mult de conducerea politica a statului, daca isi stabileste prioritatile si avanseaza in conformitate cu aceste prioritati. Sint intr-un fel de acord cu Oleg Serebrian in privinta criticilor aduse CSI.

Pe de alta parte, trebuie sa recunoastem faptul ca Rusia reactioneaza foarte dureros atunci cind apar declaratii contra CSI sau de parasire a CSI. Rusia reinnoieste acest cadavru ca o pirghie de influenta asupra statelor pe care le doreste intr-adevar pe orbita sa. Si inca un aspect. CSI-ul este folosit la noi de politicieni, si nu doar de stinga comunista, ca o metoda de a nu pierde voturile celor care eventual sint orientati spre Rusia. Acest lucru a persistat mereu in politica noastra in acesti 18 ani.

Oleg Serebrian: Sint de accord cu faptul ca Rusia reactioneaza bolnavicios la orice declaratii anti-CSI-iste privindu-le ca si cum ar fi niste sinonime ale unor declaratii antirusesti. Asta confirma inca o data faptul ca CSI-ul are mai curind valoare de simbol. Si pentru acei care se pronunta impotriva lui si pentru acei care se pronunta in favoarea lui. A fi pro-CSI nu inseamna ca vrei sa apartii unei structuri regionale, ci inseamna ca ai o orientare pro-ruseasca. Asta este traducerea acestui deziderat, a acestei optiuni. A fi anti-CSI inseamna ca esti mai pro-independentist, in cazul tarilor central-asiatice cau in cazul tarilor caucaziene, sau ca optiune proeuropeana prooccidentala.

Acum, referitor la necesitatea iesirii din CSI si intrebarea dumneavoastra despre ce a cistigat Georgia din faptul ca a parasit CSI-ul. Da, aparent nu a cistigat nimic. Mai multi comentatori politici straini au catalogat acest gest al Georgiei ca pe unul usor nevrotic, pentru ca Georgia a avut totusi suficient timp la dispozitie pentru a-si confirma atitudinea anti-CSI si pina la evenimentele din 2008. Ma rog, pina la urma este decizia pe care au luat-o ei.

Republica Moldova trebuie sa vocalizeze pina la urma un punct de vedere clar in legatura cu CSI si sa spuna : « Vom fi nevoiti sa parasim Comunitatea Statelor Independente in momentul in care aderam la Uniunea Europeana. Pastram aceste aparente o anumita perioada, dar evident ca este o perioada care va lua sfirsit imediat ce Republica Moldova devine stat candidat cel putin pentru aderare la Uniunea Europeana ». Si statele membre EFTA parasesc EFTA (European Free Trade Association) in momentul in care adera la Uniunea Europeana. Marea Britanie a fost membru fondator al EFTA, Asociatia Europeana de Liber Schimb. Si Marea Britanie si Danemarca, mai tirziu Suedia, Finlanda, Austria, au parasit Asociatia in momentul in care au aderat la UE. Nu poti face parte din doua structuri care mai mult sau mai putin isi propun scopuri identice. Exista standarde pe care le au in domeniul comertului, in domeniul tarifelor.

Vasile Botnaru: Domnule Serebrian, exact aici mi-ati ridicat mingea la fileu: este in stare Republica Moldova sa iasa in larg ? Sau locul ei este intr-adevar intr-o piscina unde se balacesc copiii? Vorbim de exemplu despre GUAM. A fost o initiativa, o alternativa, cumva, politica unde trebuia sa se fi produs aceasta jonctiune nu chiar cu Balticii dar cu o liga superioara si nu s-a intimplat. Si atunci raminem in piscina ?

Oleg Serebrian: Domnule Botnaru, raminem in piscina, bun, acesta a fost comportamentul nostru timp de mai multi ani. Eu cred ca Republica Moldova este cel putin la acelasi nivel de dezvoltare cu unele tari din Balcanii de Vest, dar acele tari sint deja candidate pentru integrarea in UE. Declaratia despre care spuneam ca «vom parasi CSI in momentul in care devenim stat-candidat» este o declaratie politica. E de la sine foarte clar ca Republica Moldova trebuie sa paraseasca CSI-ul intr-un astfel de moment. Dar e o declaratie si pentru opinia publica interna, si pentru opinia publica externa.

GUAM-ul despre care vorbeati dumneavoastra ar fi fost o structura care putea sa ne conduca la un model prin integrare regionala spre integrare europeana, daca liderul neformal al acestei organizatii care este Ucraina ar fi avut un alt tip de comportament. Dar trebuie sa fim de acord, asa cum a fost Rusia groparul CSI-ului, groparul GUAM-ului a fost Ucraina. Da, si Republica Moldova a avut perioade de ezitare, a avut perioade de un comportament de loc laudabil cum a fost cel din anul 2008.

Dar Ucraina prin dublele ei standarde - lamentatiile ei legate de interventia din Ahazia si Osetia de Sud -, si in acelasi timp o pozitie deloc identica in legatura cu problema transnistreana, denota faptul ca Kievul are nu doar agende duble in legatura cu unele state-membre ale GUAM, dar a avut si un comportament destul de duplicitar in legatura cu partenerii din GUAM. Deci aceste ezitari, Georgia-Azerbajian, care au anumite tensionari, Republica Moldova si Kievul, unde problemele persista. Persista poate ca si din cauza lipsei de performanta a diplomatiei moldovenesti. Si sint de acord aici ca Republica Moldova trebuie sa aiba o alta strategie in relatiile cu Ucraina. Sa incercam sa conlucram mai strins cu partenerii din GUAM. Dar pina la urma depinde foarte mult si de conduita lor.

Vasile Botnaru: Adica Uzbekistanul cel putin a fost onest ?

Oleg Serebrian: Uzbekistanul cel putin a fost onest.

Vitalia Pavlicenco: In primul rind consider ca este o mare problema in informarea cetatenilor nostri. Pentru ca am avansat spre idea ca trebuia sa parasim CSI. Desi cunoastem ca peste 70 la suta dintre cetatenii nostri deja pledeaza pentru integrarea in UE. Creste foarte bine si procentul acelora care considera ca trebuie sa mergem si spre NATO. Nu avem spatiu public de dezbatere si dina cauza aceasta cetatenii inca nu cunosc avantajele si dezavantajele aflarii in CSI si identifica aflarea in CSI de exemplu cu asemenea lucruri : «unde vom vinde vinul ?» sau «unde vor lucra oamenii nostri care nu au locuri de munca in Republica Moldova?»

Sint absolut de acord cu ceea ce a spus presedintele Romaniei Traian Basescu. «Daca vrei sa fii liber, trebuie sa iti poti plati gazele». Deci un alt argument al populatiei ninformate este ca daca vom iesi din CSI nu vom avea gaze. Cunoastem acest instrument de santaj folosit de Rusia. Dar eu spuneam ca cea mai mare crima a Partidului comunistilor in acesti 10 ani de guvernare – consider ca sint zece dupa rasturnarea ADR – a fost faptul ca nu s-a extins sectorul privat in Republica Moldova. Nu a fost sprijinit businessul mic si mediu, pentru ca oamenii sa isi poata plati gazele, sa devina independenti. Si noi sa avem o crestere economica nereprimata.

Al doilea lucru pe care vrau sa il spun: Iuscenko si Basescu si Saakasvili au fost alaturi de Voronin in 2005, probabil la o mare sugestie sau sprijin din partea PPCD. Mai tirziu Voronin, chiar daca in toamna anului 2003 s-a aratat suparat dupa summit-ul de la Yalta al CSI, cind Republica Moldova nu a fost admisa in SEU, va amintiti, si a spus ca trebuie sa depunem mai multe eforturi pentr integrarea in Uniunea Europeana, Voronin nu s-a apropiat nici de Ucraina, si nici de Georgia. Si nu a fot alaturi de aceste state. Tocmai de aceea nu a avansat nici GUAM-ul si nu a avansat nici pozitia comuna a statelor catalogate si de Occident cu mai mari sanse de a se rupe de spatiul sovietic si de a intra in NATO si UE.

Si inca o problema: desigur ca Transnistria este o pirghie a Rusiei pentru a ne mentine in zona ei de influenta. Cunoasteti ca la o conferinta a Asociatiei de politica externa, la care au participat din Rusia ai societatii civile si ai clasei politice, au spus foarte clar: daca vreti sa rezolvam impreuna problema Transnistriei asta inseamna ca trebuie sa renuntati la obiectivul de a va integra in NATO si in UE. Dar noi nu putem sa acceptam toata viata sa platim acest tribut, sa nu intram in UE si in NATO doar pentru ca avem Transnistria si pentru ca poate fi un razboi.

Care este solutia ? Sa avem vointa politica in interior. Sa deschidem societatea. Sa liberalizam si sa demonopolizam economia. Sa aducem investitii. Sa avem relatii bune cu Occidentul. Si, iertati-ma, si Occidentul, caruia nu i-a placut nici legea cu privire la definirea principiilor de stabilire a statutului Transnistirei la inceput, nici alte decizii, pina la urma totusi ne vor sprijini si ne vor ajuta. Noi sintem intr-o situatie extrem de proasta la toate compartimentele pentru ca am avut o guvernare antieuropeana, anti-nationala, pro-rusa, dar care a reusit totusi sa jongleze si sa manevreze si sa ramina la putere, din care nu a facut decit sa se imbogateasca.

Vasile Botnaru: Doamna Pavlicenco, mi-ati dat exact ultimul argument cind ati spus ca ar fi eventual « sinucigas » astazi sa anuntam de exemplu iesirea din CSI pentru ca am ridica impotriva Transnistria. Cum au reactionat, de exemplu, la « unionismul » noului presedinte al Parlamentului, asa, de exemplu, s-ar reactiona la posibilitatea iesirii din CSI. Si atunci, in acest conglomerat de factori, ultima intrebare ar fi: cum trebuie sa se comporte acum Chisinaul cind va fi gazda a reuniunii CSI ?

Vitalia Pavlicenco: Republica Moldova, conducerea ei politica trebuie sa aiba un comportament civilizat, demn. Sa ii gazduiasca pe toti, sa le spuna ca relatiile bilaterale ramin foarte bune, ne aflam in CSI pentru ca nu am ajuns inca sa discutam aceste lucruri la nivelul spatiului public. In acelasi timp, noi ne rezervam dreptul de a examina problema iesrii din CSI atunci cind se va dovedi ca aceasta este o asteptare din partea populatiei.

In privinta Transnistriei iarasi trebuie sa spunem ca nu trebuie corelate nici reglementarea transnistreana cu retragerea armatelor rusesti, nici iesirea din CSI si realizarea obiectivului de integrare euroatlantica cu reintegrarea spatiului moldovenesc. Noi nu putem mereu sa « ucidem » generatii si tineri, sa nu aiba iesire in spatiul euroatlantic, in spatiul de libertate, acolo unde este vocatia fireasca a partii de populatie romaneasca din Republica Moldova din cauza Transnistriei. Si daca vom avea in interior reforme si vointa politica, sint absolut sigur ca SUA si UE vor fi alaturi si vor tine mai putin cont de pozitia Rusiei in privinta destinului nostru european.

Vasile Botnaru: Domnule Serebrian, sinteti de acord ca presedintele interimar Ghimpu ar trebui sa ii spuna aceste lucruri lui Medvedev la Cricova, de exemplu, in timpul unei cine festive ?

Oleg Serebrian: Sint sigur ca nu ii va spune. Republica Moldova poate profita intr-un fel de acest summit al Comunitatii Statelor Independente prin a-si face cunoscuta pozitia pe care o are intr-o serie de probleme destul de sensibile cum este problema exporturilor moldovenesti pe pietele unor state membre ale CSI. Problema importurilor, in primul rind a agentilor energetici din aceste state. Problema transnistreana care este o problema pe care o putem discuta si cu ucrainienii si cu rusii. Nu atit de frecvente vor fi intilnirile la nivel inalt intre conducerea de la Chisinau si Kiev sau Chisinau si Moscova.

Este posibilitatea de a demara un dialog la cel mai inalt nivel. Deci, din acest punct de vedere eu cred ca intilnirea care va avea loc la Chisinau poate oferi un avantaj. Iesirea din CSI in momentul in care ne-am propus aderarea la Uniunea Europeana este un obiectiv de la sine inteles si nu stiu daca trebuie repetată intruna. In momentul in care spunem ca Republica Moldova trebuie sa devina si tine sa devina parte componenta a Uniuni Europene, asta genereaza imediat concluzia ca aceasta tara va parasi Comunitatea Statelor Independente.

Vasile Botnaru: Dar nu petru toti este evident acest lucru. Sint oameni care cred ca este posibil un asemeni mariaj.

Oleg Serebrian: Sint oameni care cred ca este posibil ca sa creasca palmieri pe luna. Nu cred ca trebuie sa ne axam in momentul de fata pe subiecte false. Si eu as spune ca CSI-ul ca prioritate este, revin inca o data, simbolismul in politica. Este poezie politica mai curind. Pentru ca politica moldoveneasca la ora actuala are subiecte extrem de importante si acute cum ar fi deficitul bugetar, cum ar fi aceeasi problema transnistreana, care fara indoiala este una foarte apasatoare. Cum ar fi agenda noastra de integrare europeana.

Revenim intotdeauna, probabil din firea noastra poetica, la acelasi tip de mesaj care caracteriza viata politica din Republica Moldova de la inceputul anilor 90 - si de asta imi este cel mai mult teama ca prin revigorarea unor actori de la inceputul anilor 90 sa nu se revigoreze si unele mesaje specifice acelei perioade. Deci asta trebuie sa fie pozitia noastra.

Eu nu cred ca trebuie sa sfidam mai mult decit trebuie unii actori politici importanti din zona. Depinde foarte mult si de evolutia Ucrainei. Sa vedem care va fi evolutia acestei tari, cum se vor termina alegerile prezidentiale din Ucraina. Daca in Ucraina si sper foarte mult ca in Ucraina o sa cistige partida democratica la acele alegeri din ianuarie 2010, Republica Moldova va fi intr-un fel impinsa, geopolitic vorbind, de o Ucraina puternica spre familia europeana.

Vitalia Pavlicenco: Intr-adevar, sint foarte multe prioritati in Republica Moldova, pentru ca dezastrul lasat de comunisti este extraordinar de mare. In acelasi timp, la noi asa se intimpla ca intr-un fel nu se stabileste legatura cauza-efect. Or totul ce s-a intimplat, ce avem e din cauza ca nu a fost un mesaj clar de orientare europeana ireversibila. Si atita timp cit el nu va fi, in continuare noi nu vom avea conditii bune, mijloace, investitii, pentru a ne dezvolta si pentru a spune intr-o zi ca, da, uite putem sa incepem intr-adevar acest proces concret de negociere cu UE pe Acquis-ul comunitar.

Vasile Botnaru: Bine, dar partidul lui Vladimir Voronin asta a spus – vrea integrare europeana – pe parcursul ultimilor patru ani cel putin.

Vitalia Pavlicenco: El a spus dar nu a facut. Si vreau sa va mai spun ca nu stiu ce a ramas nears in parlamentul actual, dar este depusa si a doua initiativa de parasire a CSI semnata intre altele si de Oleg Serebrian si de Vitalia Pavlicenco si de alti deputati. Ca se va ajunge la aceasta initiativa sau nu, nu stiu. Eu cred insa ca mesajul acesta, discutiile legate de utilitatea sau inutilitatea aflarii noastre in CSI trebuie sa fie pe ordinea de zi, trebuie sa fie in spatiul public de dezbateri, pentru ca o data si o data populatia sa aiba un vot foarte semnificativ in favoarea fortelor proeuropene. Pentru ca 53 de deputati care sint astazi este o majoritate foarte fragila. Noi avem nevoie de 70-75 de deputati.

Vasile Botnaru: Desi nu am dreptul la opinie am sa opinez pe final ca in acelasi timp trebuie sa ne ocupam de proza integrarii europene, apartine metafora domnului Oleg Serebrian, ca sa ajungem eventual si la poezia politica, sa dovedim in proza ca posedam terminologia integrarii europene mai bine decit acei care au facut-o declarativ.

Vitalia Pavlicenco: Da, e nevoie de foarte multa vointa politica, de reforme, de lichidarea coruptiei, de restabilirea drepturilor si a libertatilor cetatenilor, de statul de drept fara de care nici nu putem vorbi despre dorinta noastra de a ne integra in spatiul european.

XS
SM
MD
LG