Administratia de la Washington saluta apropierea dintre Turcia si Armenia, tari care nu au relatii diplomatice, dar care sint angajate intr-un proces de reconciliere. Corespondentul Europei Libere in capitala Statelor Unite, Valeriu Sela se va referi la aceasta reactie.
Timp indelungat separate de o controversa istorica, Turcia si Armenia au anuntat luna trecuta ca negocierile bilaterale au generat doua documente, unul vizind reluarea relatiilor diplomatice si un altul vizind deschiderea frontierei. Au fost de asemenea conturati pasii care urmeaza sa fie facuti pentru imbunatatirea raporturilor bilaterale.
In ambele tari, acordurile urmeaza sa fie supuse aprobarii Parlamentului, ceea ce va dura dupa toate probabilitatile, un timp. Statele Unite si Uniunea Europeana au cerut in repetate rinduri, Turciei sa depuna eforturi vizind reconcilierea cu Armenia. Dar nu e simplu. Armenii sustin ca circa 1.5 milioane au fost ucisi de catre Imperiul Otoman in destramare, in timpul primului razboi mondial. Turcia neaga ca acesta ar fi adevarul istoric si respinge ideea ca in acea perioada ar fi fost comis genocid.
In 1993, Turcia a inchis frontiera cu Armenia, in semn de solidaritate cu aliatul Azerbaijan, pe fondul sprijinului acordat de Armenia, separatistilor armeni din provincia separatista Nagorno-Karabach. La New York, secretarul de stat Hillary Clinton a elogiat pasii facuti de Armenia si Turcia, vizind normalizarea relatiilor. La o intilnire cu ministrii de externe din cele doua tari, Clinton a reiterat sprijinul american pentru acest proces. La Ankara, oficialitati turce au spus ca un acord vizind reluarea relatiilor diplomatice ar putea fi semnat luna viitoare, in Elvetia. Doamna Clinton a mai spus ca Washingtonul sprijina normalizarea relatiilor fara preconditii si intr-un interval de timp rezonabil. Sefa diplomatiei americane a adaugat ca sprijina si dezvoltarea democratica a Armeniei. Ea a elogiat eforturile depuse de diplomatia turca in vederea reconcilierii cu Armenia.
Timp indelungat separate de o controversa istorica, Turcia si Armenia au anuntat luna trecuta ca negocierile bilaterale au generat doua documente, unul vizind reluarea relatiilor diplomatice si un altul vizind deschiderea frontierei. Au fost de asemenea conturati pasii care urmeaza sa fie facuti pentru imbunatatirea raporturilor bilaterale.
In ambele tari, acordurile urmeaza sa fie supuse aprobarii Parlamentului, ceea ce va dura dupa toate probabilitatile, un timp. Statele Unite si Uniunea Europeana au cerut in repetate rinduri, Turciei sa depuna eforturi vizind reconcilierea cu Armenia. Dar nu e simplu. Armenii sustin ca circa 1.5 milioane au fost ucisi de catre Imperiul Otoman in destramare, in timpul primului razboi mondial. Turcia neaga ca acesta ar fi adevarul istoric si respinge ideea ca in acea perioada ar fi fost comis genocid.
In 1993, Turcia a inchis frontiera cu Armenia, in semn de solidaritate cu aliatul Azerbaijan, pe fondul sprijinului acordat de Armenia, separatistilor armeni din provincia separatista Nagorno-Karabach. La New York, secretarul de stat Hillary Clinton a elogiat pasii facuti de Armenia si Turcia, vizind normalizarea relatiilor. La o intilnire cu ministrii de externe din cele doua tari, Clinton a reiterat sprijinul american pentru acest proces. La Ankara, oficialitati turce au spus ca un acord vizind reluarea relatiilor diplomatice ar putea fi semnat luna viitoare, in Elvetia. Doamna Clinton a mai spus ca Washingtonul sprijina normalizarea relatiilor fara preconditii si intr-un interval de timp rezonabil. Sefa diplomatiei americane a adaugat ca sprijina si dezvoltarea democratica a Armeniei. Ea a elogiat eforturile depuse de diplomatia turca in vederea reconcilierii cu Armenia.
