Linkuri accesibilitate

Interviu cu prim vicepremierul Valeriu Lazăr, ministrul economiei.

Elena Cioina: Domnule Lazăr, deci care sunt cauzele deprecierii atât de bruşte a leului în raport cu euro, de exemplu?

Valeriu Lazăr: Din cele relatate de colegii noştri de la Banca Naţională, dar şi din sectorul bancar, la care am adăugat şi informaţia pe care am primit-o nemijlocit din piaţă, putem spune că avem efectul de rezonanţă a cel puţin trei factori. Ţinând cont de faptul că cursul de schimb al leului faţă de euro, faţă de alte valute, se stabileşte cu cross curs, adică depinde de evoluţia parităţii dolar-euro pe pieţele internaţionale, s-a constatat: primo, că acolo au intervenit anumite schimbări şi respectiv automat se reflectă şi asupra situaţiei de la noi; al doilea factor este caracterul sezonier, de fapt suntem în ajunul sezonului de iarnă, atunci când foarte multe companii, în special cele energetice, îşi asigură stocurile necesare pentru perioada rece, respectiv au nevoie de mai multă valută şi fac cererile respective către băncile comerciale. Adică este o cerere de valută ceva mai sporită; în al treilea rând, de ce nu, s-au înregistrat şi anumite acţiuni speculative, dar speculative în sensul neutru al acestui cuvânt. Sunt multe companii care în aşteptarea chiar şi a sărbătorilor de iarnă, ştiu că atunci întotdeauna creşte consumul, încearcă să-şi asigure valuta necesară pentru achiziţiile ulterioare de mărfuri şi respectiv cumulul cel puţin al acestor trei factori, ne-au asigurat acest efect. Dar acest lucru s-a întâmplat pe fundalul unor aşteptări neclare din partea societăţii, agenţilor economici. Nu uitaţi că unii foşti colegi, care deja se regăsesc în opoziţie, chiar de la tribuna Parlamentului au utilizat de mai multe ori cuvântul „haos”. Nu Ştiu de ce au făcut-o. Pot doar să presupun. La fel, în aceeaşi zi de vineri, odată cu investitura primului ministru, de la sine, de fapt, automat a venit scadenţa pentru demisia guvernatorului Băncii Naţionale, domnul Talmaci şi de fapt pe un fundal psihologic neclar, alimentat de declaraţii haioase şi periculoase ale foştilor guvernanţi, avem acest efect pe termen scurt, dar cred că deja astăzi, mâine va fi atenuat acest fenomen.

Elena Ciona: Domnule Lazăr, dar despre riscul unei deprecieri a leului în raport cu principalele valute se vorbea încă atunci când erau comuniştii la putere. Astăzi, că sunteţi deja la guvernare, mai există acest risc sau nu?

Valeriu Lazăr
: Să nu uităm de contextul în care s-au făcut acele declaraţii. A fost un context preelectoral sau electoral.

Elena Ciona: Dar şi experţii economici vorbeau despre asta?

Valeriu Lazăr: Păi, experţii economici nu erau toţi absolut autonomi în ceea ce spuneau şi declarau. Nu mă refer şi la mine. M-am străduit întotdeauna să fiu corect cu toată lumea, dar era absolut în alt context. Eram în criză politică. Hai să zic aşa, pe pieţele financiare internaţionale era într-adevăr un haos total şi într-un context absolut imprevizibil, era poate şi firesc să faci nişte previziuni mai negative, cu o tentă aşa, mai neclară. Acum lucrurile deja se clarifică. Observaţi că economiile regionale deja se stabilizează. Sunt semne de revenire pe trendul de creştere economică a principalilor parteneri ai R. Moldova. Adică, chiar suntem într-un context cu totul diferit şi nu există premize pentru o depreciere cel puţin bruscă. O depreciere relativă ar putea avea loc. E şi ceva firesc. Să nu uităm că la noi cursul de schimb este unul flotant, adică nu e unul fixat. De aceea pot să apară pe termen scurt anumite abateri, să zic aşa, de la un coridor normal.

Vitalie Enache: Domnule Lazăr, spuneaţi mai devreme despre cota pe care a înregistrat-o euro în raport cu dolarul, asta semnificând şi scăderea leului de la sfârşitul săptămânii trecute. Totuşi, din declaraţiile premierului Vlad Filat desprindem că deprecierea leului de vineri ar fi rezultatul unor speculaţii provocate de unele grupuri de interese. Rămâne aşa sau nu?

Valeriu Lazăr: Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să studiem în structură, care agenţi economici anume au plasat cereri mari către băncile lor comerciale pentru a cumpăra valută. Există aşa semne. Acum urmează să vedem dacă a fost făcut în mod deliberat, conştient, coordonat sau au fost nişte coincidenţe în timp. Cuvântul „speculă” aici trebuie văzut într-un sens neutru. Orice agent economic, repet, care are posibilitatea să câştige pe evoluţia cursului de schimb, este legal, are dreptul s-o facă. Atunci urmează să vedem – există regulamentul BNM, care le limitează posibilitatea de a face cereri la cumpărarea valutei atunci când nu au nevoie de ea. De exemplu, s-a limitat, până la 7 zile pot sta cu valuta în conturi. Fie o transferă să-şi facă achiziţiile, fie o repun înapoi în piaţă. Eu am impresia că a fost un cumul de factori, pentru a declara ferm că a existat un factor cu tentă politică urmează să elucidăm aceste circumstanţe.

Vitalie Enache: Credeţi că pot fi prevenite eventuale acte speculative pe piaţa valutară de acum încolo şi dacă da, cum?

Valeriu Lazăr: Întotdeauna o să existe această tentă atâta timp cât avem o piaţă liberă, avem un curs flotant. Dar Banca Naţională are anumite instrumente. De exemplu, le-au practicat şi anterior, chiar dacă să zicem că o firmă plasează cerere către banca comercială de a cumpăra o sumă foarte mare de valută, atunci BNM, care primeşte zilnic această informaţie, văzând cum corelează această sumă în totalul cererii de valută, poate să etapizeze această procedură. Nu e numaidecât să faci într-o singură zi să fie o poziţie deschisă la o bancă sau alta. Eu cred că vom avea în această săptămână un nou guvernator. Asta nu înseamnă că am avut careva pretenţii faţă de domnul Talmaci. Am toată stima şi respectul faţă de dumnealui, dar cred că odată cu plecarea dumnealui, cineva a crezut că BNM va pierde din capacitatea operaţională de a interveni. Vreau să vă asigur că lucrul ăsta nu se va întâmpla. Adică, vom avea capacitate suficientă la colegii de la BNM, cel puţin aşa suntem îndreptăţiţi să credem şi atunci odată utilizat de către BNM tot instrumentarul de care dispune, eu cred că noi vom evita asemenea atacuri speculative asupra leului.

Elena Cioina: Dar creditele pe care speră să le obţină Moldova din străinătate, vor contribui cumva la stabilizarea leului?

Valeriu Lazăr: Fără îndoială. Aţi dat un răspuns la această întrebare, fiindcă în situaţia în care vom primi aceste credite în valută, vă daţi seama, vom avea un flux suficient de resurse valutare, care vor compensa pe undeva sumele remitenţelor şi sumele care ne vin din exporturi ceva mai modeste în raport cu anul trecut şi respectiv, aceste credite în valută ne vor asigura o şi mai bună stabilitate pentru valuta naţională.

Elena Cioina: Cât e posibil să-şi revină dolarul şi euro?

Valeriu Lazăr: Nu vă supăraţi, aici chiar nu mă apuc să fac previziuni, că atunci n-aş fi corect. Eu nu văd premize obiective ca până la sfârşitul anului să avem o depreciere bruscă. Este un coridor, repet, avem un curs de schimb flotant. Aşa ne-au spus-o şi bancherii, fiindcă ei sunt cei care sunt în piaţă. Ei simt mai bine decât noi temperatura, ca să zic aşa, şi în primul rând sunt ei, cei care ne-au creat certitudinea că aceste premize nu există şi împreună cu utilizarea profesionistă a instrumentariului de care dispune BNM, această stabilitate va fi asigurată, dar care va fi el anume, chiar nu vă pot spune.

Elena Cioina: Puteţi să ne spuneţi cine va fi în loc domnului Talmaci la BNM?

Valeriu Lazăr: Pot doar să vă asigur că în perioada de independenţă a R. Moldova, în perioada de existenţă a sistemului bancar naţional şi a BNM ca instituţie centrală, în Moldova a crescut o pleiadă întreagă de persoane suficient de pregătite, de responsabile, astfel încât să avem de unde alege. Mă opresc aici, nu vreau să deschid toate parantezele. Sigur că va fi greu să-l substituim pe domnul Talmaci, dar am convenit cu dumnealui, dumnealui nu pleacă din ţară, rămâne la fel de loial şi patriot, ca să zic aşa, al sistemului bancar şi al Moldovei în întregime. De aceea va fi şi dumnealui o perioadă de timp alături şi de ce nu, poate îl vom ruga să consulte şi Guvernul în materie de politici monetare.
XS
SM
MD
LG