Preşedinta Uniunii-Creştin-Democrate (CDU), Angela Merkel va rămîne în continuare şefa executivului federal german, însă într-o altă formulă guvernamentală. Potrivit estimărilor date publicităţii, în următorii 4 ani Germania va avea o coaliţie creştin-democrat/liberală. Asta în pofida faptului că Uniunea Creştin-Democrată (CDU) a obţinut cel mai slab rezultat din istoria Republicii Federale. Pentru creştin-democraţi au votat 33,6 la sută din cei chemaţi la urne. Partidul Liberal (FDP) a înregistrat un rezultat record, obţinînd 14,7 procente. Ecologiştii (Bündnis`90/Die Grünen) şi post-comuniştii - din aşa zisul Partid al Stîngii (Die Linke) - au obţinut de asemenea un spor semnificativ de voturi. Pentru post-comunişti au votat 12,6 la sută din electorat, pentru ecologişti 10,4 la sută.
Partidul Social-Democrat (SPD) care pînă acum a participat la guvernare, a avut, asemenea creştin-democraţilor, o scădere istorică a numărului de susţinători. Pentru SPD au votat 23 la sută din electorat. Chiar dacă social-democraţii vor fi şi de acum încolo cea de-a doua forţă politică în Bundestag (adică în parlamentul federal), ei vor avea de înfruntat un concurent care şi-a consolidat poziţia în cadrul constelaţiei politice actuale, germane. Este vorba despre post-comunişti. Pînă în prezent social-democraţii au refuzat, la nivel federal, orice alianţă cu post-comuniştii. Noile împrejurări ar putea să-i determine pe social-democraţi să-şi schimbe această tactică şi să caute o apropiere.
Paralel cu alegerile pentru legislativul federal, în două landuri au mai avut loc alegeri parlamentare regionale, şi anume în landul Schleswig Holstein şi în landul răsăritean Brandenburg. În landul vestic au cîştigat creştin-democraţii, în cel răsăritean social-democraţii.
Ascensiunea stîngii post-comuniste s-a putut observa, însă, în ambele landuri. În Schleswig Holstein post-comunişti au acumulat 6,6 procente; în Brandenburg 27,9 procente, devenind astfel cea de-a doua forţă parlamentară regională.
Partidul Social-Democrat (SPD) care pînă acum a participat la guvernare, a avut, asemenea creştin-democraţilor, o scădere istorică a numărului de susţinători. Pentru SPD au votat 23 la sută din electorat. Chiar dacă social-democraţii vor fi şi de acum încolo cea de-a doua forţă politică în Bundestag (adică în parlamentul federal), ei vor avea de înfruntat un concurent care şi-a consolidat poziţia în cadrul constelaţiei politice actuale, germane. Este vorba despre post-comunişti. Pînă în prezent social-democraţii au refuzat, la nivel federal, orice alianţă cu post-comuniştii. Noile împrejurări ar putea să-i determine pe social-democraţi să-şi schimbe această tactică şi să caute o apropiere.
Paralel cu alegerile pentru legislativul federal, în două landuri au mai avut loc alegeri parlamentare regionale, şi anume în landul Schleswig Holstein şi în landul răsăritean Brandenburg. În landul vestic au cîştigat creştin-democraţii, în cel răsăritean social-democraţii.
Ascensiunea stîngii post-comuniste s-a putut observa, însă, în ambele landuri. În Schleswig Holstein post-comunişti au acumulat 6,6 procente; în Brandenburg 27,9 procente, devenind astfel cea de-a doua forţă parlamentară regională.
