Linkuri accesibilitate

În vizorul Securităţii. Supravegherea în România ceauşistă


Reuniune comună la Berlin: CNSAS-Oficiul Gauck-Birthler. Prezentarea filmului Supravegheat de Securitate anii `70-`80 de Nicolae Mărgineanu

Sub titlul generic „În vizorul Securităţii. Supravegherea în România ceauşistă“ s-a desfăşurat la Berlin o întîlnire cu reprezentanţi ai Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) din Bucureşti şi ai Oficiului pentru administrarea arhivelor fostei Securităţi est-germane, Stasi (BstU). La această întîlnire publică au participat circa 200 de persoane, interesate de stadiul reconsiderarării critice a trecutului comunist din România.

Vicepreşedintele CNSAS, Virgiliu Ţârău, cercetătoarea de la CNSAS, Cristina Anisescu şi regizorul Nicolae Mărgineanu au participat cu acest prilej şi la o discuţie cu publicul prezent. Moderatorul discuţiei a fost istoricul german Georg Herbstritt, autor al unor studii legate de relaţiile Stasi cu Securitatea română.

În centrul acestei reuniuni comune s-a aflat filmul documentar „Supravegheat de Securitate anii `70-`80“, realizat de Nicolae Mărgineanu. Filmul structurat pe opt capitole şi-a propus să reconstituie dimensiunea acţiunilor operative ale Securităţii din perspectiva unor persoane care şi-au citit dosarele. Pe alocuri, filmul însă pierde din vedere tocmai tema propusă, lăsîndu-i pe cei intervievaţi să vorbească mai mult despre chestiuni subiective şi marginale decît să dezvăluie mecanismele, metodele şi practicile Securităţii.

Este greu de înţeles, de ce a fost inclus în acest documentar Nicu Covaci, liderul grupului de muzică rock din Timişoara, „Phoenix“. Minimalizînd transformarea treptată a grupului într-o tobă de rezonanţă a naţionalismului impus de politica culturală a regimului ceauşist, Covaci preferă să vorbească în mod anecdotic despre o convocare la securistul Universităţii din Timişoara, fără să precizeze măcar numele ofiţerului respectiv.

Faptul că grupul „Phoenix“ a participat la cenaclul „Flacăra“ al agitatorului de profesie Adrian Păunescu este trecut sub tăcere. De asemenea spactatorul nu află nimic despre ce anume a consemnat Securitatea în dosarul lui Covaci şi dacă a avut loc o supraveghere informativă, ca de exemplu în cazul Galinei Rădulescu, medic psihiatru, care în cuvinte puţine reuşeşte să zugrăvească dimensiunea absurdă a unei urmăriri informative.

Cea mai discutabilă prezenţă în acest film, este Virgil Măgureanu, primul director al Serviciului Român de Informaţii (SRI) - serviciu secret postcomunist, reclădit în 1990 pe structurile organizatorice, moştenite de la vechea Securitate comunistă. Contribuţia lui Măgureanu la propusa dezvăluire a mecanismelor de supraveghere se rezumă la sintetizarea unor locuri comune, în general cunoscute, prin practica exorcizării verbale a poliţiei politice şi evitarea oricărei aluzii la supravieţuirea şi instituţionalizarea post-comunistă a mentalităţilor securistice.
Previous Next

XS
SM
MD
LG