Linkuri accesibilitate

Presa de la Chişinău, cum era de aşteptat, e plină de comentarii pro şi contra pe marginea listei nominale a cabinetului de miniştri ce va fi aprobată astăzi de Parlament.

În Jurnal de Chişinău, editorialistul Nicolae Negru scrie că „e o coincidenţă simbolică în faptul că guvernul Alianţei pentru Integrare Europeană va fi învestit în funcţie după zece ani de la demiterea guvernului ADR”, primul guvern de coaliţie democratic al Moldovei şi din care făcea parte pe atunci şi actualul prim-ministru desemnat Vlad Filat. „În noiembrie 1999, nimeni nu-şi imagina consecinţele acelei demiteri. Astăzi, noul guvern le are în faţa sa. Bucla temporală s-a încheiat”, scrie Nicolae Negru.

Jurnal de Chişinău
publică şi un dosar biografic impresionant al premierului desemnat, ce conţine mini-interviuri cu părinţii săi, profesori, colegi şi prieteni de şcoală sau de studenţie, iar anumite perioade ale vieţii sale sunt comentate de însuşi Vlad Filat sau de soţia sa, Sanda Filat.

La rubrica „bogat şi sărac”, analistul politic Petru Bogatu scrie în Jurnal de Chişinău că „soarta democraţiei moldoveneşti nu-i doar în mâinile puterii, ci şi în cele ale opoziţiei”: „Vladimir Voronin care numea şoferii de la ambasadele noastre de peste Ocean, ordona cine trebuie arestat şi condamnat, supraveghea până şi competiţiile de ciclism, a instaurat la Chişinău un regim autoritar de cea mai proastă speţă cu putinţă. Acesta urmează acum să fie demontat şi înlocuit cu unul liberal, de tip european”. „Astăzi, însă, - scrie Petru Bogatu, - e târziu să-l mai probozeşti pe Voronin. Din punct de vedere politic, el este irecuperabil”. De aceea, PCRM nu are cum să fie o „opoziţie luminată şi elegantă” şi va continua să otrăvească democraţia moldoveană din interior.

Şi tot Jurnal de Chişinău informează că în Parlament, comisia pentru mass-media împreună cu jurişti şi reprezentanţi ai ONG-urilor în domeniu caută soluţii pentru depolitizarea prin lege a Consiliului de Observatori de la Compania publică “Teleradio-Moldova” şi a Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

Ziarul Timpul comentează componenţa nominală a viitorului guvern, cu precizarea că numele unor miniştri rămîn deocamdată neconfirmate, lista pe care o publică fiind cea de aseară, de aceea, pînă la prezentarea ei în şedinţa în plen a Parlamentului de astăzi, ar putea să sufere schimbări. Aseară, cea mai contestată rămînea candidatură era cea la funcţia de ministru al Culturii din partea PD, Boris Focşa, directorul Teatrului „Luceafărul”. Echipa lui Marian Lupu n-a renunţat la candidatura sa nici după ce, ieri, mai multe uniuni de creaţie - Uniunea Scriitorilor, Uniunea Compozitorilor, Uniunea Artiştilor Plastici şi Uniunea Jurnaliştilor - i-au adresat liderului PDM o scrisoare deschisă, în care îi solicită să-şi revizuiască decizia. Solicitat în legătură cu acest subiect, premierul desemnat Vlad Filat a spus: „Eu îmi voi asuma actul de guvernare în R. Moldova. Ceea ce ţine de calitatea miniştrilor delegaţi de partide, este responsabilitatea celor care îi înaintează”.

Şi, tot în Timpul puteţi citi o analiză economică inedită, realizată de expertul economic Sorin Hadîrcă, din care rezultă că „un moldovean trebuie să lucreze de şapte ori mai mult decât un american ca să poată cumpăra un hamburger”.

Moldova Suverană scrie între multe altele despre cooperarea tineretului ca factor cheie al dezvoltării în spaţiul CSI.

La Moscova, ziarul Kommersant scrie că intriga vizitei de ieri la Chişinău a şefului administraţiei de la Kremlin, Serghei Narîşkin, a fost nu atît să încerce să afle cum au de gînd noile autorităţi moldovene să-şi construiască relaţia cu Rusia, cît mai ales încercarea de a-l convinge pe liderul comuniştilor Vladimir Voronin să sprijine candidatura democratului Marian Lupu la funcţia de preşedinte al ţării.

Kommersant citează surse de la Kremlin care au declarat că pentru Rusia, Marian Lupu este o candidatură acceptabilă, în condiţiile în care Voronin deja s-a compromis. „Avem nevoie de o anumită claritate în Moldova şi de asta va depinde şi acordarea sprijinului financiar”, a mai declarat sursa citată.

Dacă a avut sau nu succes misiunea lui Narîşkin, va deveni clar în a doua jumătate a lui noiembrie, cînd deputaţii vor trebui să-l aleagă pe noul şef al statului sau să se pregătească de noi alegeri parlamentare. Oricum, conchide Kommersant, vizita lui Narîşkin a demonstrat disponibilitatea Kremlinului de a colabora cu noile autorităţi de la Chişinău.

În Ucraina, la Kiev, cotidianul Utro reţine însă în legătură cu vizita lui Narîşkin că preşedintele în exerciţiu Mihai Ghimpu i-a amintit emisarului de la Kremlin că Rusia şi-a asumat angajamentul retragerii trupelor militare din Republica Moldova şi că trebuie să manifeste înţelegere faţă de această dorinţă a conducerii Moldovei.

XS
SM
MD
LG