Linkuri accesibilitate

Ambasadoarea Bulgariei în Franța, Irina Bokova a fost aleasă de Comitetul executiv Unesco în funcția de director-general după o „bătălie feroce”.

Așteptarea s-a încheiat marți seara: candidata Bulgariei, ambasadoarea Sofiei la Paris, Irina Bokova a fost aleasă director-general a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), în detrimentul concurentului favorit la importantul post, ministrul egiptean al culturii Farouk Hosni.

Irina Bokova, noul director-general Unesco
Citat sub beneficiul anonimatului de Le Monde, un diplomat de la Unesco vorbea de o bătălie devenită „feroce” din cauza „presiunii infernale exercitate asupra cîtorva țări, cu deosebire europene, pentru ca măcar una din ele să schimbe tabăra și să voteze pentru dna Bokova”. O Europă divizată și-a arătat din nou fața în competiția aprigă de la Paris, în care cultura a trecut de departe pe locul secundar în raport cu politica și considerentele conjuncturale. Reprezentanții Franței, Spaniei, Greciei și Italiei din Consiliul Executiv Unesco au votat în favoarea candidatului egiptean, argumentul public, strict politic, fiind că Egiptul trebuie răsplătit și încurajat ca stat pilon al Uniunii Meditareneene și actor important în eforturile de pace din Orientul Mijlociu.

Reprezentanții Germaniei, Ungariei, Luxemburgului și Portugaliei au votat însă pentru candidata bulgară, o personalitate mai puțin cunoscută dar fără „păcatele capitale” imputate, pe bună dreptate lui Farouk Hosni și țării sale. Pe scurt, aceste păcate țin de reprimarea libertății de expresie, pusă în evidență în mod repetat în rapoartele anuale ale organizațiilor Amnesty International și Reporteri fără frontieră, ca și de declarațiile nefericite ale ministrului culturii, din 2008, cînd afirmase că ar arde cu mîinile lui orice carte în limba ivrit dacă ar găsi-o într-o bibliotecă egipteană.

Impotriva candidaturii lui Farouk Hosni, considerată o soluție imorală, contravenind chiar principiilor ce guvernează activitatea Unesco, s-au coalizat un număr semnificativ de personalități ale vieții culturale și politice. Ultima în linie a fost Simone Veil, fost ministru francez și supraviețuitoare a Auschwitz-ului care, luni, într-un interviu cu Liberation, repeta că Unesco „trebuie să unească popoarele și culturile, să lucreze într-un climat de toleranță și înțelegere, dincolo de diferențele culturale. Dna Bokova are idei bine formulate și foarte juste asupra acestui punct”.
Irina Bokova a primit sprijinul indirect și al austriacei Benita Ferrero-Waldner care s-a retras din cursă, după spusele ei, „în interesul superior al organizației și al unității europene”. In comunicatul difuzat de Unesco se preciza: „Comisarul Ferrero-Waldner face apel astăzi la respectarea integrală a valorilor și idealurilor Unesco, principala miză a acestor alegeri. Ea cere celor care i-au acordat încrederea să continue să apere aceste idealuri”.

In favoarea Irinei Bokova, candidată „onorabilă”, s-au pronunțat și cei doi intelectuali care au atras primii atenția la declarațiile incendiare ale lui Farouk Hosni, cineastul Claude Lanzmann, director al publicației Temps modernes și filozoful Bernard-Henry Lévy. Intr-un punct de vedere în Le Monde ei afirmau: „alegerea, cea adevărată, va fi între tranzacțiile unei realpolitik care pretinde prietenia culturii egiptene, în timp ce, în realitate, nu se preocupă decît să placă unui autocrat și fidelitatea față de principiile atașate Unesco-ului și față de care Unesco prea adesea a fost infidelă, pentru a lua riscul de a le vedea din nou călcate în picioare”.

Alegerea Irinei Bokova, dincolo de faptul că este prima femeie în fruntea unei mari organizații internaționale ca Unesco, dincolo de insinuările voalate ce-i reproșează deja originea dintr-o familie de comuniști și ani de facultate la Moscova, dincolo de beneficiile ce le va aduce culturii în țările din estul Europei, este o victorie a rațiunii și a principiilor multiculturale și de înțelegere pe care a fost clădită Unesco.
XS
SM
MD
LG