Aflat în vizită la New York, preşedintele Ucrainei Victor Iuşcenco a declarat agenţiei Associated Press că numărul compatrioţilor săi care doresc ca ţara să facă parte din NATO ar fi în creştere continuă. Detalii are Mircea Ţicudean.
În interviul cu AP, preşedintele ucrainiean Victor Iuşcenco a spus că în prezent 33 la sută din ucraineni vor în NATO, iar numai 27 la sută se opun. În urmă cu patru ani, a spus liderul ucrainean, opoziţia era mai mare, iar procentul celor care voiau în NATO era de numai 14%.
Sprijinul popular pentru aderarea la NATO este o chestiune delicată pentru conducerea pro-occidentală de la Kiev. Ucraina a încercat să obţină o invitaţie preliminară în NATO la summitul de la Bucureşti al alianţei, în urmă cu un an şi jumătate. Atunci, Kievul avea sprijinul puternic al Statelor Unite, mai exact al administraţiei republicane a preşedintelui Bush. Dar noua administraţie de la Washington, mai atentă la opoziţia Rusiei, a spus limpede în câteva rânduri că dacă o ţară vrea să intre în NATO, e nevoie ca majoritatea populaţiei să dorească acest lucru.
În Ucraina, sondajele au arătat mereu că această condiţie nu este îndeplinită.
În interviul cu AP, Victor Iuşcenco a insistat însă că situaţia se schimbă. „Dinamica este bună, în fiecare lună creşte numărul celor care doresc aderarea la NATO”, a spus Iuşcenco. El a adăugat că va face tot posibilul pentru ca ţara să intre în alianţă, pentru că Ucraina va fi în siguranţă numai dacă se ancorează în structurile occidentale. „Dacă vă uitaţi la istoria secolului XX, veţi vedea că între 1917 şi 1991 Ucraina şi-a declarat independenţa de şase ori şi de cinci ori a pierdut-o”, a spus Iuşcenco, sugerînd că de fiecare dată necazurile au venit de la răsărit.
În opinia lui Iuşcenco, şi de data asta Rusia ar fi de vină că Ucraina trebuie să aştepte atâta la intrarea în NATO. El crede că Occidentul a căzut pe gânduri după invadarea altei candidate la NATO, Georgia, de către trupele ruseşti, în august anul trecut. La baza alianţei stă principiul că un atac asupra unei ţări-membre este considerat atac împotriva tuturor membrilor. Or, în august anul trecut, puţine guverne occidentale ar fi fost dispuse să arate chiar aşa solidaritate cu Georgia, încât să pornească la război împotriva Rusiei. Şi întrucât Ucraina nu are nici ea relaţii ideale cu Moscova, NATO a părut după conflictul din Caucaz dornică să se mai gândească, pe cine şi când să primească în rândurile sale.
AP scrie însă că Iuşcenco este optimist nu numai în privinţa extinderii NATO, ci şi a propriei cariere politice. „Am de gând să câştig”, a declarat preşedintele ucrainean, vorbind despre alegerile prezidenţiale programate pentru luna ianuarie. Sondajele de opinie îl plasează însă pe Victor Iuşcenco pe locul al treilea, în urma pro-rusului Victor Ianucovici, şi a premierei Iulia Timoşenco. În interviul cu AP, Iuşcenco s-a lăudat cu progresele economiei şi democraţiei ucrainene. Dar tot AP observă că Ucraina este în prezent una din ţările cele mai greu încercate de criza economică. Economia Ucrainei s-ar putea contracta anul acesta cu 14 la sută. Aproape 900.000 de ucraineni sunt şomeri, numărul lor fiind îngroşat în ultimele luni de concedierile masive din industria metalurgică şi chimică.
În interviul cu AP, preşedintele ucrainiean Victor Iuşcenco a spus că în prezent 33 la sută din ucraineni vor în NATO, iar numai 27 la sută se opun. În urmă cu patru ani, a spus liderul ucrainean, opoziţia era mai mare, iar procentul celor care voiau în NATO era de numai 14%.
Sprijinul popular pentru aderarea la NATO este o chestiune delicată pentru conducerea pro-occidentală de la Kiev. Ucraina a încercat să obţină o invitaţie preliminară în NATO la summitul de la Bucureşti al alianţei, în urmă cu un an şi jumătate. Atunci, Kievul avea sprijinul puternic al Statelor Unite, mai exact al administraţiei republicane a preşedintelui Bush. Dar noua administraţie de la Washington, mai atentă la opoziţia Rusiei, a spus limpede în câteva rânduri că dacă o ţară vrea să intre în NATO, e nevoie ca majoritatea populaţiei să dorească acest lucru.
În Ucraina, sondajele au arătat mereu că această condiţie nu este îndeplinită.
În interviul cu AP, Victor Iuşcenco a insistat însă că situaţia se schimbă. „Dinamica este bună, în fiecare lună creşte numărul celor care doresc aderarea la NATO”, a spus Iuşcenco. El a adăugat că va face tot posibilul pentru ca ţara să intre în alianţă, pentru că Ucraina va fi în siguranţă numai dacă se ancorează în structurile occidentale. „Dacă vă uitaţi la istoria secolului XX, veţi vedea că între 1917 şi 1991 Ucraina şi-a declarat independenţa de şase ori şi de cinci ori a pierdut-o”, a spus Iuşcenco, sugerînd că de fiecare dată necazurile au venit de la răsărit.
În opinia lui Iuşcenco, şi de data asta Rusia ar fi de vină că Ucraina trebuie să aştepte atâta la intrarea în NATO. El crede că Occidentul a căzut pe gânduri după invadarea altei candidate la NATO, Georgia, de către trupele ruseşti, în august anul trecut. La baza alianţei stă principiul că un atac asupra unei ţări-membre este considerat atac împotriva tuturor membrilor. Or, în august anul trecut, puţine guverne occidentale ar fi fost dispuse să arate chiar aşa solidaritate cu Georgia, încât să pornească la război împotriva Rusiei. Şi întrucât Ucraina nu are nici ea relaţii ideale cu Moscova, NATO a părut după conflictul din Caucaz dornică să se mai gândească, pe cine şi când să primească în rândurile sale.
AP scrie însă că Iuşcenco este optimist nu numai în privinţa extinderii NATO, ci şi a propriei cariere politice. „Am de gând să câştig”, a declarat preşedintele ucrainean, vorbind despre alegerile prezidenţiale programate pentru luna ianuarie. Sondajele de opinie îl plasează însă pe Victor Iuşcenco pe locul al treilea, în urma pro-rusului Victor Ianucovici, şi a premierei Iulia Timoşenco. În interviul cu AP, Iuşcenco s-a lăudat cu progresele economiei şi democraţiei ucrainene. Dar tot AP observă că Ucraina este în prezent una din ţările cele mai greu încercate de criza economică. Economia Ucrainei s-ar putea contracta anul acesta cu 14 la sută. Aproape 900.000 de ucraineni sunt şomeri, numărul lor fiind îngroşat în ultimele luni de concedierile masive din industria metalurgică şi chimică.
