Linkuri accesibilitate

Programul cuprinde de asemenea un interviu cu ziaristul Grigori Volovoi şi mărturia unui adolescent din Râbniţa

Doamnelor şi domnilor, bună ziua, sunt Viorica Zaharia şi vă salut la emisiunea săptămânală a Europei Libere Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Mai întâi ca de obicei, buletinul de ştiri, prezentat de Elena Moldoveanu:

Preşedintele Venezuelei Hugo Chaves a declarat că Venezuela recunoaşte independenţa Abhaziei şi Osetiei de Sud. La întâlnirea avută cu preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, Hugo Chaves a declarat că începând din acest moment Venezuela le va considera state suverane şi că în curând Caracasul va stabili relaţii diplomatice cu autorităţile de la Suhumi şi Ţhinvali.
Până acum independenţa regiunilor desprinse de Gorgia, Osetia de Sud şi Abhazia, declarată în august 2008, a fost recunoscută doar de Rusia şi Nicaragua.
****
Curtea Constituţională a Republicii Moldova a respins plângerea comuniştilor împotriva alegerii liberalului Mihai Ghimpu în fruntea noului parlament. Decizia Curţii Constituţionale îi permite lui Mihai Ghimpu să preia şefia statului, cu titlu de interimat, iar noii majorităţi parlamentare, Alianţa pentru Integrarea Europeană - să formeze guvernul. Săptămâna trecută, preşedintele Vladimir Voronin, care a fost ales deputat în parlament, a anunţat că va renunţa la şefia statului.
*****
Deputatul comunist Vladimir Ţurcanu a declarat, citat de “Moldova suverană”, că fractiunea sa nu va vota candidatul coalitiei liberal-democrate la presedintia tarii si nu va propune un candidat propriu. Turcanu a mai spus ca dupa decizia Curtii Constitutionale privind legalitatea alegerii lui Mihai Ghimpu in fruntea parlamentului au crescut sansele tinerii de alegeri anticipate la anul.
*****
Başcanul autonomiei găgăuze, Mihail Formuzal, a negat că legislativul de la Comrat ar fi adoptat o declaraţie împotriva pericolului „românizării”, aşa cum au scris unele ziare. Mihail Formuzal a spus la o conferinţă de presă la Chişinău că declaraţia respectivă a fost doar iniţiativa unui grup de deputaţi comunişti şi era „plină de greşeli”. Başcanul a spus că o parte a presei a prezentat eronat evenimentul. Formuzal a condamnat ceea ce a numit „isteria antiromânească”.
*****
În prima jumătate a anului procuraturile din regiunea transnistreană au transmis instenţelor de judecată 2500 de petiţii de încasare a salariilor de la angajatori cu o valoare totală de 10 milioane de ruble transnistrene sau aproximativ 1 milion de dolari. Potrivit procurorului şef al regiunii, Anatolii Gureţkii, citat de agenţia Novâi reghion, procurorii insistă pe tragerea la răspundere administrativă a angajatorilor care au restanţe la plata salariilor faţă de angajaţi.
-------------------
Invitatul emisiunii de azi, la telefon este jurnalistul şi juristul de la Bender Grigori Volovoi pe care îl întrebăm mai întâi pe care din evenimente din ultimele zile le consideră mai importante?

Grigorie Volovoi
Grigori Volovoi: Pentru mine un eveniment principal ar fi aniversarea a 10 ani a Companiei „Interdnestrcom”, dar nu atât aniversarea ci cum va fi sărăbătorită ea. Eu aştept concertul formaţiei „Boney M” la Tiraspol, a trupei ruse „Maşina Vremeni” si a interpretului rus Mihail Şifutinski. Un alt eveniment ar fi aşa numita „oră informativă” a conducătorilor oraşului Bender, ţinută marţi, de unde am aflat nişte cifre interesante şi anume că în bugetul orăşenesc au fost acumulate până acum venituri de doar 70 la sută din cele planificate şi că indicii economici ai oraşului se înrăutăţesc.

Europa Liberă: Dle Volovoi, în aceste zile Alianaţa pentru Integrare Europeană de la Chişinău a început crearea structurilor noului Parlament, urmând să se procedeze ulterior şi la formarea guvernului. Cum credeţi că ar putea influenţa noua configuraţie de la Chişinău relaţiile dintre părţile stângă şi dreaptă ale Nistrului?

Grigori Volovoi: Poziţia Chişinăului deocamdată nu este clară. Declaraţia care a fost făcută de actualul preşedinte al Parlamentului Mihai Ghimpu către minorităţile naţionale e scrisă bine, dar toată lumea ţine minte cine a fost Ghimpu, drumul său de până acum şi, despre asta a vorbit de altfel şi Igor Nicolaevici Smirnov. Memoria istorică nu se şterge. Cred că procesul de negocieri dintre Tiraspol şi Chişinău a ajuns practic în impas. Noua putere, când a mers la alegeri, nu a vorbit nimic despre perspectivele rezolvării conflictului. Deci noi nu ştim cu ce idei va veni AIE şi de aceea nu putem vorbi despre asta. În regiunea transnistreană există acum o anumită precauţie faţă de noua putere de la Chişinău.

Europa Liberă: Pot să vă contrazic: procesul de negocieri dintre Chioşinău şi Tiraspol a ajuns în impas încă acum 5 ani, dacă nu mă înşel....

Grigori Volovoi: Nu, câte ceva s-a făcut, dar de fiecare dată respectarea angajamentelor la care se ajunsese treptat se micşora ca o piele de şagrin. Transnistria provoca Moldova de multe ori, Moldova anula pe faţă sau tacit anumite angajamente, deci fiecare parte a contribuit destul de mult, foarte mult, la aducerea procesului de negocieri în impas.

Europa Liberă: În aceste condiţii când la Chişinău au preluat puterea partide care nu au demonstrat până acum prea mare afecţiune pentru Rusia, ar putea Moscova folosi această situaţie ca să sprijine Transnistria şi mai mult?

Grigori Volovoi: În primul rând Transnistria aşteaptă de la Rusia ajutor economic pentru că în situaţia actuală regiunea nu poate supravieţui fără sprijin extern. De aceea cred că Rusia va continua să ajute Transnistria, iar situaţia politică de la Chişinău cred că va amplifica ajutorul financiar şi chiar admit că Rusia ar putea ajuta şi intreprinderilor transnistrene care acum suportă pierderi din cauza crizei economice globale.

Europa Liberă: Dle Grigori Volovoi, dacă rămânem în aria politicului, o ştire recentă ar fi recunoaşterea de către Venezuela a independenţei regiunilor Georgiei Abhazia şi Osetia de Sud. Având în vedere că liderii de la Tiraspol le consideră „regiuni prietene”, credeţi că va influenţa această ştire în vreun fel opinia publică din regiune?

Grigori Volovoi: Sigur că această ştire va influenţa asupra Transnistriei pentru că conducerea Transnistriei şi propaganda oficială transnistrenă va folosi această veste ca să demonstreze că frontul celor care recunosc independenţa celor două noi formaţiuni se lărgeşte. Dar vreau să spun că faptul că Hugo Chaves a recunoscut cele două regiuni este bineînţeles interesant, dar e doar un fapt exotic, nu mai mult. Secretarul executiv al CSI când a fost întrebat dacă este posibilă intarea Abhaziei şi Osetiei de Sud în CSI, el a răspuns că pentru asta este necesar acordul tuturor membrilor CSI. Haideţi să ne amintim cine din CSI a recunoscut cele două regiuni. Nici Belorusi,a cel mai apropiat aliat al Rusiei, nu a recunoscut independenţa lor, ce să mai zicem de restul? Deci Hugo Chaves a putut să recunoască, dar statele din CSI care sunt aliaţi ai Rusiei nu au făcut-o. Deci este doar un joc diplomatic destul de exotic. Nu mai mult.

Europa Liberă: Dle Grigori Volovoi, vă mulţumim, invitatul nostru a fost jurnalistul şi juristul de la Bender Grigori Volovoi.
------------------
Activitatea Misiunii Uniunii Europene de asistenţă la frontiera moldo-ucraineană, pe scurt, EUBAM, începută în 2005 a fost prelungită recent cu încă doi ani la solicitarea Guvernelor Ucrainei şi Republicii Moldova. Ofiţerii Misiunii EUBAM, proveniţi din 22 de ţări europene, sunt prezenţi de patru ani pe segmentul de frontieră moldo-ucrainean şi îi ajută pe grănicerii şi vameşii moldoveni şi ucraineni la asigurarea securităţii graniţei. Pe segmentul transnistrean al frontierei, EUBAM colaborează doar cu serviciile ucrainene, pentru că cele transnistrene refuză deocamdată să colaboreze cu Misiunea. „În cei patru ani de activitate nu putem spune că pe acest segment de frontieră există trafic cu arme, însă există un şir de alte provocări majore”, a spus şeful Misiunii EUBAM, generalul Ferenc Banfi, într-un interviu pentru Europa Liberă, pe care vă invităm să îl ascultaţi în continuare.

Europa Liberă: Dle Ferenc Banfi, unul din obiectivele EUBAM este securizarea frontierei împotriva diferitelor provocări, inclusiv a traficului cu arme care se considera că ar exista la frontiera moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean. Ce concluzii aţi făcut după patru ani de activitate?

Ferenc Banfi
Fernc Banfi: Noi lucrăm împreună cu grănicerii, vameşii, poliţia şi serviciile de informaţii şi securitate din Moldova şi Ucraina. De asemenea avem observatorii noştri. Informaţia colectată şi analizată până acum de noi şi de partenerii noştri din comunitatea internaţională arată că acum nu există indicii referitoare la existenţa traficului ilegal de arme din regiunea transnistreană. Asta nu înseamnă însă că avem o frontieră perfectă. Securitatea frontierei este o chestiune foarte complexă. Vă numesc câteva din segmentele problematice: contrabandă cu ţigări, cu alcool, migraţie ilegală, trafic de oameni, fraude vamale, pierderi enorme de la bugetul de stat prin subestimarea importurilor în RM, prin utilizarea certificatelor de origine contrafăcute, prin mărci contrafăcute. Dvs cumpăraţi mărfuri Adidas? Da, dar nu e Adidas, pare să fie Adidas, dar nu e! Deci sunt provocări foarte mari la frontieră şi în acest şir problema traficului cu arme nu este una majoră, dar are nevoie de măsuri de prevenire.

Europa Liberă: Cum credeţi că ar trebui convinsă partea transnistreană să colaboreze cu EUBAM, astfel încât Misiunea să aibă ca parteneri la frontieră pe serviciile ucrainene, ale Republicii Moldova dar şi cele subordonate Tiraspolului?

Fernc Banfi: Bineînţeles că este nevoie de o asemenea colaborare. În octombrie 2008 la o conferinţă desfăşurată în Marea Britanie eu am prezentat această propunere de colaborare, detaliată, responsabilului pentru politica externă de la Tiraspol ... Iastrebceak, şi ministrului reintegrării de la Chişinău Vasilii Şova, spunându-le ca serviciile vamale de ambele maluri ale Nistrului trebuie să colaboreze. Am sugerat ca experţi vamali din Chişinău să viziteze Tiraspolul şi cei de la Tiraspol să vină la Chişinău, apoi toţi să vină împreună la sediul nostru al Misiunii EUBAM şi aceste măsuri de consolidare a încrederii ar putea da nişte rezultate. Apoi am propus nişte traininguri comune, deci noi suntem gata de colaborae. Misiunea EUBAM este foarte sigură că este necesară o asemenea colaborare. Mai întâi am primit răspuns pozitiv din partea Tiraspolului că ei sunt gata, apoi din partea Chişinăului, apoi ambele părţi au dat înapoi, spunând că situaţia politică nu e potrivită pentru aşa ceva. Dar noi nu renunţăm, continuăm să sprijinim această idee şi sperăm la o colaborare în viitor.

Europa Liberă: Vom adăuga că în anul trecut, 2008, cu ajutorul EUBAM, au fost identificate pe teritoriul Ucrainei 45 de maşini furate din Germania, a fost deconspirată o filieră transnaţională de trafic cu ţigări şi una de trafic cu persoane.
Insecuritatea frontierei: în ce măsură îi poate afecta pe oamenii simpli? Corespondenta noastră la Tiraspol Oxana Berejanskaia i-a întrebat pe trecători dacă cumpără mărci cunoscute şi dacă admit că cel puţin o parte din ele ar putea fi contrafăcute.
-------------------------
Tot de la insecuritatea graniţei au pornit o parte din problemele tânărului despre care va fi vorba în următorul material. Diana Răileanu:

La Centrul de plasament temporar al minorilor din Chişinău au fost aduşi acum câteva zile doi băieţi din oraşul Râbniţa. Ei au fost găsiţi de poliţie în Ucraina şi transmişi autorităţilor de la Chişinău. Unul din ei, Dmitri Gonza,de 16 ani, a acceptat să discute cu noi.

Dmitri Gonza: „Am pornit împreună cu prietenul meu spre Rusia, vroiam să ajung la tatăl meu care munceşte la Moscova. În Ucraina prietenul meu a nimerit sub maşină, a trebuit să mergem la un spital, de acolo ne-a luat poliţia, ne-a dus la un centru de plasament, de acolo, la Kiev şi de la Kiev ne-au adus aici, la Chişinău”.

Dmitri se arată destul de bun cunoscător al metodelor ilegale de trecere a frontierei. Şi pare să nici nu realizeze că trecerea ilegală este infracţiune: „Am ocolit punctele de control. Cum? Sunt sate şi păduri prin care poţi traversa graniţa fără să treci prin punctele de control. Am vorbit cu o persoană care ne-a explicat pe unde să mergem ca să ajungem în Rusia, prin ce localităţi să trecem. Dar nimeni nu ne-a însoţit, am pornit doar noi doi. Vroiam să ajung mai repede la Moscova. Tatăl meu lucrează acolo, el nu ne aştepta, el nu şti nimic de spre ce mi se întâmplă acum mie. Speram să o găsesc la Moscova pe o femeie care ştiu că ţine legături cu tatăl meu. El şi mama sunt divorţaţi. Mama mea trebuie să fie în Transnistria acum, dar nu ştiu exact unde e în acest moment. Am părăsit casa la 1 august, în ziua mea de naştere, când am împlinit 16 ani. Mamei nu i-am spus nimic, mă cert des cu ea şi nu am vrut să-i spun că plec. I-am zis că mă duc la plimbare. Am terminat 8 clase. Am susţinut examenele de promovare şi am plecat de acasă. La Moscova am prieteni care lucrează la o staţie de alimentare cu benzină şi planificam să mă angajez acolo, ştiu că după legislaţia Rusiei mie, ca minor, mi se permite să muncesc câte 34 de ore pe săptămînă. Şi vroiam să-mi găsesc tatăl. Nu l-am văzut de doi ani. Am pornit cu bani transnistreni, pe care îi cîştigaserăm, eu şi prietenul meu, ajutându-l pe un om de la Râbniţa să care nişte nisip. Rublele transnistrene nu le-am schimbat nicăieri pe grivne, aşa că în Ucraina nu puteam cumpăra nimic cu bani transnistreni. Un bărbat i-a dat prietenului meu 20 de grivne şi am putut cumpăra câte ceva. Acum nu ştiu ce voi face, m-aş întoarce acasă, dar nu ştiu cum mă vor primi mama şi tatăl vitreg”.

Când am vorbit cu el, Dmitri se afla de două zile la Centrul de plasament temporar al minorilor din Chişinău. Asistenţii sociali de acolo urmau să-i găsească familia la Râbniţa şi să-l redea familiei. Prietenul lui Dmitri, Artiom Lozan, fusese luat de rude a doua zi după internarea în Centrul de plasament.

Statisticile Ministerului de Interne de la Chişinău arată că numărul copiilor depistaţi în ultimii ani fără supraveghere peste hotare creşte. Numai de la începutul acestui an au fost repatriaţi 16 minori moldoveni – 4 din Federaţia Rusă şi 12 din Ucraina. Din numărul total de copii repatriaţi în anii 2007-2009, 12 sunt originari din regiunea transnistreană, arată datele Guvernului de la Chişinău.

Dragi ascultători, emisiunea Dialoguri de azi se încheie aici. Acestea şi alte subiecte de actualitate găsiţi şi pe pagina noastră din internet www.europalibera.org. Eu sunt Viorica Zaharia, vă mulţumesc pentru atenţie şi ne reauzim săptămâna viitoare.
XS
SM
MD
LG