Mediatizarea partidelor politice în perioada imediat următoare alegerilor din 29 iulie a fost marcată de dezechilibru în asigurarea pluralismului politic, de atitudini subiective şi lipsite de echidistanţă. Aceste disproporţii sunt constatate în raportul de monitorizate a 9 posturi TV realizate de Asociaţia Presei Electronice în perioada 30 iulie – 31 august. Moldova 1, NIT dar şi N 4 au favorizat, din nou în mod deschis, reprezentanţii Partidului Comuniştilor, se arată în raport.
Posturile de televiziune care au reflectat echilibrat în campania electorală activitatea partidelor politice, au continuat această practică şi după 29 iulie. Celelate televiziuni, între care Moldova 1, NITşi N 4 au promovat o politică editorială, cum spun exerţii, păguboasă pentru telespectatori. Or, anume această perioadă a fost cea mai solicitată de public, dornic să cunoasca mai multe despre urmările scrutinului din 29 iulie. Vârful topului partidelor cel mai des mediatizate este ocupat de Partidul Comuniştilor. Vasile Stati, coordonatorul proiectului: „Observăm că PCRM a beneficiat de o mediatizare de durată, care se cifrează la peste 46 la sută. Şi aceste disproporţii într-un fel se datorează mediatizării distorsionte şi dezechilibrate, în special la televiziunea NIT, dar şi la Moldova 1”
Tot PCRM s-a bucurat şi de context pozitiv în topul ştirilor, a concluzionat Ion Bunduchi, director Executiv APEL, spre deosebire de membrii Alianţei pentru Integrare Europeană. Situaţia însă este alta atunci când e vorba despre mediatizarea politicienilor în context negativ. Ion Bunduchi: „Prima poziţie Mihai Ghimpu – 130 de apariţii. A doua, a treia, a patra, a cincea – cinci prime poziţii sunt ocupate de reprezentanţii Alianţei pentru Integrare Europeană. Poziţia a 6-ea de Vladimir Voronin”
Expertul-jurist în mass-media, Eugen Rîbca şi-a exprimat îngrijorarea faţă de modul în care Consiliul Coordonator al Audiovizualului şi-a exercitat atribuţiile sale, manifestând adesea superficialitate în cunoaşterea legislaţiei şi în aplicarea acesteia: „Şi aş menţiona aici faptul că au fost prezentate în cadrul şedinţelor publice doar rezultatele unei singure monitorizări care nu a cuprins întreaga perioadă electorală, mai este de mirare faptul că radiodifuzorii nu respectă legislaţia în vigoare, în condiţiile în care autoritatea de reglementare stimulează nerespectarea legislaţiei în vigoare”
Corneliu Mihalache, membru al CCA, a calificat concluziile experţilor APEL ca fiind un „atact mediatic asupra Consiliului şi o pregătire a terenului pentru încercarea de a modifica componenţa acestuia de către noul Parlament. În repetate rânduri această organizaţie non-guvernamentală şi-a demonstrat, să zicem, atitudinea agresivă faţă de consiliu”
Experţii APEL au sugerat viitorului Parlament să revadă cadrul legal în domeniul audiovizualului, în vederea sporirii responsabilităţii, inclusiv a membrilor CCA, pentru neonorarea atribuţiilor şi obligaţiilor prevăzute de legislaţie.
Posturile de televiziune care au reflectat echilibrat în campania electorală activitatea partidelor politice, au continuat această practică şi după 29 iulie. Celelate televiziuni, între care Moldova 1, NITşi N 4 au promovat o politică editorială, cum spun exerţii, păguboasă pentru telespectatori. Or, anume această perioadă a fost cea mai solicitată de public, dornic să cunoasca mai multe despre urmările scrutinului din 29 iulie. Vârful topului partidelor cel mai des mediatizate este ocupat de Partidul Comuniştilor. Vasile Stati, coordonatorul proiectului: „Observăm că PCRM a beneficiat de o mediatizare de durată, care se cifrează la peste 46 la sută. Şi aceste disproporţii într-un fel se datorează mediatizării distorsionte şi dezechilibrate, în special la televiziunea NIT, dar şi la Moldova 1”
Tot PCRM s-a bucurat şi de context pozitiv în topul ştirilor, a concluzionat Ion Bunduchi, director Executiv APEL, spre deosebire de membrii Alianţei pentru Integrare Europeană. Situaţia însă este alta atunci când e vorba despre mediatizarea politicienilor în context negativ. Ion Bunduchi: „Prima poziţie Mihai Ghimpu – 130 de apariţii. A doua, a treia, a patra, a cincea – cinci prime poziţii sunt ocupate de reprezentanţii Alianţei pentru Integrare Europeană. Poziţia a 6-ea de Vladimir Voronin”
Expertul-jurist în mass-media, Eugen Rîbca şi-a exprimat îngrijorarea faţă de modul în care Consiliul Coordonator al Audiovizualului şi-a exercitat atribuţiile sale, manifestând adesea superficialitate în cunoaşterea legislaţiei şi în aplicarea acesteia: „Şi aş menţiona aici faptul că au fost prezentate în cadrul şedinţelor publice doar rezultatele unei singure monitorizări care nu a cuprins întreaga perioadă electorală, mai este de mirare faptul că radiodifuzorii nu respectă legislaţia în vigoare, în condiţiile în care autoritatea de reglementare stimulează nerespectarea legislaţiei în vigoare”
Experţii APEL au sugerat viitorului Parlament să revadă cadrul legal în domeniul audiovizualului, în vederea sporirii responsabilităţii, inclusiv a membrilor CCA, pentru neonorarea atribuţiilor şi obligaţiilor prevăzute de legislaţie.
