Linkuri accesibilitate

Jurnal săptămînal semnat de Veaceslav Untila, liderul fracţiunii parlamentare AMN

Luni

M-am trezit cu impresia ca voi avea o saptamana reusita, desi afara era un timp posomorat. Prea lunga a fost asteptarea, pentru a ne permite luxul sa ratam sansa pe care ne-a ofert-o destinul. Acest lucru mi-a fost prezis si de sotie, care are mare incredere in astre si pronosticurile careia, de regula, se adeveresc. Eu insa cred ca steaua norocoasa te ajuta doar daca meriti.

Tocmai de aceea, m-am aflat toata ziua la partid, unde a fost mare forfota, dar si multa voie buna, optimism. Lumea era cu gandul la ziua de maine. Prea mult s-a lucrat, prea multe sperante am investit si iata ca nazuinta noastra a ajuns realitate – alternanta la guvernare s-a produs, chiar daca comunistii nu vor sa cedeze puterea.

Marti

Sedinta Curtii Constitutionale in problema legalitatii alegerii speakerului mi-a ocupat intreaga zi, desi a avut loc in a doua jumatate. Interesul si asteptarea erau prea mari pentru a ma putea concentra asupra altor probleme. Atmosfera incandescenta de la Curte s-a mai potolit abia atunci cand a fost anuntat verdictul. In sfarsit, a triumfat si la noi legea. Dreptatea care oricum era de partea noastra, a fost recunoscuta oficial de catre inalta instanta. Parca nici oboseala nu mai era atat de grea, parca nici incertitudinea nu ne macinase necrutator. Am devenit si mai increzatori in propriile noastre forte. Asemenea momente merita sa fie traite la maximum!

Seara, m-am odihnit pur si simplu in cadrul familiei. Era tocmai ceea ce-mi lipsise atat de mult in ultimul timp.

Miercuri

Dis-de-dimineata am fost pe post de telefonist. Telefonul s-a facut rosu de atatea apeluri. Ma sunau oamenii din teritoriu, isi impartaseau bucuria, isi faceau planuri, isi exprimau sperantele de viitor. Oamenii s-au saturat de comunism si de comunisti, si isi doresc schimbarea. Ei vor o viata mai buna, o viata mai indestulata, o viata mai omeneasca si nu cred ca vor chiar atat de mult.

Dupa amiaza m-am bucurat pentru nepotica mea care a sustinut un examen serios la pictura. Emotiile m-au coplesit de-a binelea, cand am vazut cat de talentat este acest copil. Are ambitie, ii place sa munceasca si nu se lasa batuta cu una, cu doua. Apropo, si eu in copilarie am fost preocupat de pictura.

Prietenii mei de facultate m-au invitat la o partida de biliard, dar am refuzat, caci a doua zi urma sa avem o sedinta importanta in Parlament. Le-am promis ca ma voi revansa cu prima ocazie si ei nu s-au suparat, deoarece stiu ca ma voi tine de cuvant. Asa e cu prietenii.

Joi

Subiectul zilei este sedinta in plen a Parlamentului. Dupa ce ne-au tot pus bete in roate si ne-au impiedicat sa incepem exercitarea actului guvernarii, comunistii au fost nevoiti sa bata in retragere. Noi am ales vicespeakerii, am format Biroul Permanent si comisiile Parlamentului, spre evidenta nemultumire a comunistilor.

Spre seara am avut o surpriza placuta – a revenit un nepot din Italia si mi-a facut o vizita impreuna cu familia sa. A plecat incolo in 2001, dupa instaurarea comunistilor la putere. A muncit din greu, a reusit, a razbatut, si-a facut o situatie. Pana nu demult, nici nu vroia sa auda de revenirea in tara. Acum nu mai este atat de categoric: o sa ma mai gandesc, poate ma intorc acasa. Iar daca exista speranta, inseamna ca nu e totul pierdut.

Vineri

Ziua a inceput cu un moment deosebit pentru mine – colegii de partid mi-au acordat increderea lor si m-au ales presedinte al fractiunii parlamentare a Aliantei „Moldova Noastra”. Evident, aceasta functie presupune, mai intai de toate, o mare responsabilitate. Dar sunt sigur ca experienta acumulata in Parlament ma va ajuta sa fac fata. De asemenea, mizez foarte mult pe sprijinul si sustinerea colegilor mei, care in clipele de grea incercare au dat dovada de curaj si de verticalitate. Impreuna, noi am reusit sa facem multe, dar si mai multe avem de facut de acum incolo. Important este sa nu ne abatem din drum, sa nu ne pierdem luciditatea si spiritul de echipa. Doar in acest caz vom reusi. Voronin a spus la revedere. Eu am inteles ca a spus ADIO.

Dupa o saptamana plina de evenimente, care nu s-au lasat trecute fara emotii si un consum enorm de energie, imi voi permite o scurta relaxare si voi merge in week-end la pescuit. Cred ca am meritat acest mic ragaz.
XS
SM
MD
LG