Linkuri accesibilitate

Cine va fi succesorul lui Koichiro Matsuura la conducerea organizaţiei pentru educaţie, ştiinţă şi cultură?

Luni, 7 septembrie, la Paris și-a început lucrările Consiliul executiv al Organizației Națiunilor Unite pentru educație, știință și cultură (Unesco) între ale cărui misiuni, în următoarele trei săptămîni, este și cea de a decide succesorul lui Koichiro Matsuura, directorul general al forumului cultural mondial. Alegerea directorului general al Unesco este unul din exemplele cele mai ilustrative pentru relația actuală dintre politică și cultură.

Nouă personalități ale lumii politice și culturale candidează pentru prestigioasa funcție, principalul personaj, în jurul căruia s-a iscat de altfel o complicată controversă publică, fiind Farouk Hosni, timp de peste 20 de ani ministru al culturii în Egipt. Dacă Hosni a fost o vreme considerat candidat ideal la funcție, motivul a fost că o personalitate de talia și originea lui ar fi capabilă să întoarcă pagina relațiilor dintre Occident și lumea arabo-musulmană după anii de neînțelegere reciprocă, posteriori atentatelor de la 11 septembrie 2001.

Egiptul a transformat alegerea lui Farouk Hosni într-o chestiune de prestigiu național, punînd întreaga diplomație de la Cairo să facă presiuni asupra partenerilor internaționali. Președintele Nicolas Sarkozy, ca și ministrul său de externe, par să fi cedat în fața cererilor repetate ale președintelui Mubarak, motivul fiind că diplomația franceză are nevoie de ponderea internațională a Egiptului pentru a pune în mișcare proiectul politic al Uniunii pentru Mediterana și a căpăta un rol diplomatic mai accentuat în Orientul Apropiat.

Controversa majoră declanșată în prima parte a acestui an de către trei intelectuali de marcă, Claude Lanzmann, Bernard-Henri Lévy și Elie Wiesel, rămîne însă, ba chiar a fost reactualizată masiv de mediile de informare occidentale în ultimele cîteva zile. Farouk Hosni are la activul său o declarație agresivă cu iz antisemit și anti-cultural făcută pe culoarele parlamentului egiptean. Hărțuit de un deputat islamist el a declarat că „ar arde cu mîinile lui cărțile israeliene dacă le-ar găsi în bibliotecile egiptene”. Chiar dacă anul acesta ministrul egiptean al culturii a făcut un soi de mea culpa public, negînd orice aplecări anti-israeliene și antisemite, ideea că un director general al Unesco ar avea la pasivul său declarații de intenții despre arderea cărților unei alte culturi dezgustă și atîrnă greu.

Voci din Congresul american, citate de corespondenta la Washington a cotidianului Le Monde, și-au exprimat îndoiala că legislativul Statelor Unite „ar vota bugete pentru Unesco dacă organizația ar fi condusă de un personaj a cărui listă de declarații anti-israeliene și uneori antisemite este ușor de pus în evidență”. Or, toată lumea este de acord că votul american este unul capital dat fiind că Statele Unite acoperă un sfert din bugetul Unesco.

In practică, însă, a pune în acord morala și politica rămîne dificil. Singurul contracandidat de greutate opus lui Hosni, algerianul Mohamed Bedjaoui, are o situație ambiguă. Propulsat candidat de regele Sihanouk al Cambodgiei, Bedjaoui nu se bucură practic de nici un vot clar printre cei care vor lua decizia alegerii directorului general al Unesco. Nici candidata a numeroase state din Europa, comisarul european Benita Ferrero-Waldner nu pare să cîștige teren. Suedia, care conduce în acest moment Uniunea Europeană, a propus o reuniune pentru data de 15-16 septembrie, la care să fie discutată o poziție comună în favoarea lui Ferrero-Waldner. Surse diplomatice, citate de presă, afirmă acum că reuniunea a fost anulată, ca în multe alte situații europenii fiind divizați în momente de criză. După toate aparențele, un motiv ar fi acela că Bulgaria, Lituania și Federația Rusă au propus fiecare un național de-al lor pentru postul de director general al Unesco...

„Bătălia pentru Unesco”, așa cum o numea cineva, cu un director curat, pare să fie pierdută în avans și o majoritate a comentatorilor îl dau cîștigător deja pe Farouk Hosni. Din rațiuni politice, vă spuneam, ce atîrnă mai greu decît cele morale. Deznodămîntul este așteptat pentru 23 septembrie.
XS
SM
MD
LG