Şefa guvernului federal german, creştin-democrata Angela Merkel a anunţat o anchetă privind raidul militar controversat al Bundeswehr-ului din Afganistan. Într-o declaraţie guvernamentală, rostită astăzi în faţa parlamentului federal, Angela Merkel a spus că această anchetă va fi fără menajamente. Pe de altă parte, Merkel a respins criticile dure venite din partea unor reprezentanţi ai unor state NATO şi UE, afirmînd că toate circumstanţele vor fi lămurite.
Comandantul american al trupelor NATO din Afganistan cît şi cîţiva miniştri europeni au indicat un număr mare de victime în urma ripostei ordonate de un ofiţer german. Raidul aerian, ordonat vineri la cererea contingentului german, a avut loc după ce două autocisterne au fost sechestrate de talibani. În relatări de presă, neconfirmate oficial, s-a vorbit ulterior despre pînă la 90 de civili ucişi.
Exprimîndu-şi regretul, Merkel a admis că în timpul raidului şi-au pierdut viaţa şi unii civili. În acelaşi timp însă ea a susţinut necesitatea prezenţei militarilor germani în Afganistan, respingînd toate criticile aduse Bundeswehr-ului, inclusiv cele la adresa ministrului apărării, creştin-democratul Franz-Josef Jung.
"Misiunea militară este necesară şi în concordanţă cu interesele de securitate germane", a subliniat Merkel. În următorii cinci ani vor trebui să se facă progrese în ceea ce priveşte transferul unor responsabilităţi către forţele de securitate afgane, a mai spus Merkel. În acest scop, Germania va propune Organizaţiei Naţiunilor Unite împreună cu Franţa şi Marea Britanie o nouă conferinţă consacrată Afganistanului.
În cursul dezbaterii care a urmat declaraţiei guvernamentale, ministrul german de externe, social-democratul Steinmeier a susţinut linia adoptată de şefa guvernului, cerînd şi el clarificarea circumstanţelor legate de raidul efectuat vineri.
Reprezentanţii tuturor partidelor din Bundestag au adoptat o atitudine mai degrabă defensivă faţă de acest subiect fierbinte. Asta şi din cauza faptului că Germania se află în plină campanie electorală, iar formaţiunile politice caută să evite tema prezenţei militare în Afganistan.
Chiar şi Oskar Lafontane, care a luat cuvîntul din partea postcomuniştilor (din aşa-zisul Partid al Stîngii), s-a limitat doar să repete cererea de retragere a militarilor germani din această zonă: „Noi cerem retragerea trupelor din Afganistan, fiindcă suntem de părere că prezenţa lor nu serveşte securităţii internaţionale, nici păcii, şi că nu facilitează combaterea terorismului internaţional.“
Pînă şi criticile la adresa ministrului apărării au fost moderate. Acesta a fost acuzat de presa germană că duce o politică de dezinformare a opiniei publice şi ascunde situaţia reală a militarilor staţionaţi în Afganistan. Fără a-l nominaliza pe Jung, liderul liberal Westerwelle a sugerat doar necesitatea îndreptării fluxului de informaţii şi mai multă transparenţă.
Comandantul american al trupelor NATO din Afganistan cît şi cîţiva miniştri europeni au indicat un număr mare de victime în urma ripostei ordonate de un ofiţer german. Raidul aerian, ordonat vineri la cererea contingentului german, a avut loc după ce două autocisterne au fost sechestrate de talibani. În relatări de presă, neconfirmate oficial, s-a vorbit ulterior despre pînă la 90 de civili ucişi.
Exprimîndu-şi regretul, Merkel a admis că în timpul raidului şi-au pierdut viaţa şi unii civili. În acelaşi timp însă ea a susţinut necesitatea prezenţei militarilor germani în Afganistan, respingînd toate criticile aduse Bundeswehr-ului, inclusiv cele la adresa ministrului apărării, creştin-democratul Franz-Josef Jung.
"Misiunea militară este necesară şi în concordanţă cu interesele de securitate germane", a subliniat Merkel. În următorii cinci ani vor trebui să se facă progrese în ceea ce priveşte transferul unor responsabilităţi către forţele de securitate afgane, a mai spus Merkel. În acest scop, Germania va propune Organizaţiei Naţiunilor Unite împreună cu Franţa şi Marea Britanie o nouă conferinţă consacrată Afganistanului.
În cursul dezbaterii care a urmat declaraţiei guvernamentale, ministrul german de externe, social-democratul Steinmeier a susţinut linia adoptată de şefa guvernului, cerînd şi el clarificarea circumstanţelor legate de raidul efectuat vineri.
Reprezentanţii tuturor partidelor din Bundestag au adoptat o atitudine mai degrabă defensivă faţă de acest subiect fierbinte. Asta şi din cauza faptului că Germania se află în plină campanie electorală, iar formaţiunile politice caută să evite tema prezenţei militare în Afganistan.
Chiar şi Oskar Lafontane, care a luat cuvîntul din partea postcomuniştilor (din aşa-zisul Partid al Stîngii), s-a limitat doar să repete cererea de retragere a militarilor germani din această zonă: „Noi cerem retragerea trupelor din Afganistan, fiindcă suntem de părere că prezenţa lor nu serveşte securităţii internaţionale, nici păcii, şi că nu facilitează combaterea terorismului internaţional.“
Pînă şi criticile la adresa ministrului apărării au fost moderate. Acesta a fost acuzat de presa germană că duce o politică de dezinformare a opiniei publice şi ascunde situaţia reală a militarilor staţionaţi în Afganistan. Fără a-l nominaliza pe Jung, liderul liberal Westerwelle a sugerat doar necesitatea îndreptării fluxului de informaţii şi mai multă transparenţă.
