Linkuri accesibilitate

Urmare a unei politici bugetare imprudente (creşterea excesivă a cheltuielilor cu bugetarii)

Iurie Gotişan: Moldova are o datorie externă totală de peste 4 miliarde USD, ceea ce constituie ceva mai mult de 60% din PIB. Aceasta ar putea fi chiar comparată cu valoarea activelor totale ale sistemului nostru bancar. Este o valoare destul de mare, dar acceptabilă pentru ţările cu economie în tranziţie.

Aceasta a crescut pe seama deteriorării unor indicatori din cadrul sectorului extern al ţării ca deficit comercial, deficit de cont curent, uramare a expansiunii fulminante a consumului atît public, cît şi privat, aprecierea leului care a stimulat importurile şi în final influenţînd agravarea indicatorilor menţionaţi etc.

Valentina Ursu: In opinia d-stra este o situatie alarmanta, ar trebui să ne îngrijoreze?

Iurie Gotişan: Este cert că cifrele de mai sus confirmă o tendinţă a deficitelor externe, insă aceasta vine cu “contribuţia” decisivă a sectorului privat. Cea mai mare pondere în totalul datoriei externe este anume pe seama datoriei private negarantate, adică a agenţilor economici care constituie peste 2,5 miliarde USD (inclusiv a Băncii Comerciale), majorîndu-se şi ca urmare a ascensiunii creditelor comerciale şi de investiţii. Totuşi cred că nu ar trebui să intrăm în panică, avem o datorie acceptabilă dacă am face nişte comparaţiii regionale sau cu unele ţări în curs de dezvoltare.

Valentina Ursu: Spuneaţi anterior că datoria externă este mai mult pe seama sectorului privat, or sectorul privat se împrumută mai mult sa zicem in comparatie cu statul.....???

Iurie Gotişan: Da, dar în acest sens după mine există şi o explicaţie firească: sectorul privat este, probabil, mai raţional ca cel public (căci se supune regulilor de piaţă) şi pînă la urmă aceste deficite au explicaţii naturale. Asta o arată chiar şi datele statistice: importurile de echipamente tehnologice, de maşini şi aparate sînt tot mai pronunţate ca volum, respectiv agenţii economici investesc mai mult în retehnologizarea şi modernizarea întreprinderilor – asteptîndu-se la profituri mai mari in viitor.

Valentina Ursu: Noua guvernare AIE mizeaza mult pe suportul pe care ar putea sa-l ofere FMI. Va reusi Chisinaul sa onoreze condiţiile stipulate in acordul cu aceasta institutie financiara?

Iurie Gotişan: Cred ca Moldova va reuşi cu foarte mare dificultate să îndeplinească cerinţele FMI, astfel încât să poată benefecia de următoarele tranşe din împrumut. reduceri drastice de cheltuieli, in particular reducerea salariilor, cheltuieli si majorari asumate de fostul guvern – acestea fiind mai mult cu o tentă electorală, conştientizînd foarte bine de fapt situaţia economică existentă la acea vreme, dar care vor cădea pe umerii viitorului guvern ... Acordarea tranşelor depinde şi de flexibilitatea FMI, care se va verifica şi prin simplu fapt dacă va accepta finanţarea directă a deficitului bugetar. Iar acest lucru iese completamente din regulamentele "clasice" ale Fondului.

Valentina Ursu: In limbaj economic, se poate vorbi despre o catastrofă economică?

Iurie Gotişan: Nu se poate vorbi de colaps economic, ci de o recesiune care capată alura de depresiune, dacă nu se va reuşi stabilizarea situaţiei în ultimele luni ale anului. Moldova a ajuns în această situaţie deoarece a avut o politică bugetară imprudentă în anii cu creştere economică înaltă. Nici nu am investit suficient în producţie şi infrastructură. Mai mult, s-au crescut excesiv cheltuielile cu personalul bugetar. Avem finanţe publice destul de precare şi fiindcă avem un raport cu totul dezechilibrat între populaţia activă şi pensionari. Iar criza ne-a lovit din plin.

Valentina Ursu: In acest caz, noul cabinet de ministri, cu ce si de unde ar trebui sa-si inceapa activiatatea?

Iurie Gorişan: Fără măsuri structurale situaţia poate deveni şi mai gravă. Sigur că modificarea cheltuieilor bugetare nu se poate face peste noapte, dar se poate opera o diminuare imediată a unor cheltuieli cum ar fi unele achiziţii publice, cheltuieli pentru deplasări ale funcţionarilor. S-ar putea recurge şi la micşorarea programului de lucru în unele compartimente. Nu spune nimeni că poţi face disponibilizarea a 20% din bugetari în câteva luni, dar se poate încerca în câţiva ani să diminueze numărul celora din administraţie. Pe termen mediu este important să reformăm sistemul de salarizare şi pe cel de pensii. Ar trebui poate să avem un plan privind atragerea de fonduri nerambursabile de la UE.
XS
SM
MD
LG