Linkuri accesibilitate

Discuţie cu consultantul economic Natalia Catrinescu despre creditul oferit pentru suplinirea rezervelor valutare ale Băncii Naţionale

Săptămîna aceasta Republica Moldova va primi o a doua tranşă de credit de la Fondul Monetar Internaţional. Împreună cu cea dintîi, de la sfîşitul lui august, întreaga sumă depăşeşte 183 de milioane de dolari. Este mult mai mult decît împrumuturile cumulate în ultimii trei ani pe care le-a primit Moldova de la Fondul Monetar Internaţional prin memorandumul care a expirat în luna mai.

Acest credit este însă unul special, nu are nici o legătură aparentă cu situaţia de criză politică din Moldova şi este oferit prin alte mecanisme decît cele tradiţionale. Moldova nu este singura ţară beneficiară, ci face parte dintr-un program amplu al FMI pentru mărirea rezervei de lichidităţi financiare a ţărilor membre. Programul este rodul iniţiativei lansate în aprilie de liderii G20 – este vorba de grupul celor 19 ţări cu cele mai dezvoltate economii din lume, plus Uniunea Europeană. La începutul lui august, FMI a aprobat suma totală de 250 de miliarde de dolari pentru ţările membre, dintre care 18 miliarde sînt destinate ţărilor cu venituri reduse.

Moldova se află printre cele 82 de ţări care a beneficiat şi de o a doua tranşă specială, a declarat Europei Libere viceguvernatorul Băncii Naţionale, Marin Moloşag. Despre beneficiile împrumururilor din partea FMI în plină criză economică şi soluţii de depăşire a acesteia discutăm în această dimineaţă cu Natalia Catrinescu, consultant economic independent, fostă şefă a Direcţiei coordonarea politicilor şi asistenţei externe din cadrul aparatului Guvernului.


Radu Benea: Întîi de toate, aş vrea să ne spuneţi la ce serveşte acest credit al FMI? Ce înseamnă rezerve valutare mai mari şi de ce nu pot fi sau nu vor fi stimulate băcile comerciale, cum spunea mai devreme dl Moloşag?

Nătălia Catrinescu: Cum a spus dl Moloşag, de fapt acest credit a fost oferit pentru suplinirea rezervelor valutare ale Băncii Naţionale. Aceasta înseamnă că Banca Naţională ar avea mai multă flexibilitate în politica monetară, adică pentru menţinerea stabilităţii valutei naţionale şi echilibrarea balanţei de plăţi. De ce nu le foloseşte pentru Băncile Comerciale? Pentru că Banca Naţională are şi alte instrumente pentru a oferi lichiditate băncilor, cum ar fi rezervele obligatorii ale băncilor sau ratele de bază de dobândă.

Radu Benea: Cu alte cuvinte, împrumutul FMI e mai curînd o jumătate de colac de salvare pentru sistemul financiar al Moldovei şi pe o perioadă scurtă.

Natalia Catrinescu: Cu siguranţă acest credit este bun pentru că măreşte încrederea pieţii în abilitatea Băncii Naţionale de a promova o politică monetară stabilă. Însă, într-adevăr aceste resurse nu ne ajută în rezolvarea problemelor ce ţin de buget, sau nu ne ajută să finanţăm deficitul bugetar.

Diana Răileanu: Domnişoară Catrinescu, dar cetăţeanul de rînd, care se gîndeşte dacă-şi va primi mîine salariul sau pensia sau nu le va primi, el ce beneficii are?

Natalia Catrinescu: El are beneficii indirecte. După acum aţi spus, este o jumătate de colac de salvare. Pentru că atunci când este încrederea mai mare în abilitatea Băncii Naţionale de a promova o politică monetară sănătoasă, avem şi o încredere mai mare a investitorilor atât interni, cât şi externi. Însă, în mod direct, cetăţeanul nu va beneficia, aceste resurse nu pot fi folosite pentru finanţarea cheltuielilor bugetare directe cum ar fi pensii şi salarii. Pentru ca să avem o finanţare mai mare a bugetului, este nevoie de un program cu Fondul Monetar, care de fapt este o ştampilă de aprobare a Fondului Monetar în privinţa cursului macroeconomic al ţării, pe termen mediu şi lung. Un asemenea program poate fi negociat cu FMI atunci când vom avea un Guvern mai mult sau mai puţin permanent.

Radu Benea: Ţinînd cont de proporţiile deficitului bugetar, care la sfîrşitul anului ar putea ajunge la o sumă uriaşă de 6 miliarde de lei, potrivit unor experţi, după ce în luna mai atinsese un nivel de 4 ori mai mare decît deficitul prognozat pentru anul întreg, cît de real este pericolul neplăţii pensiilor şi salariilor?

Natalia Catrinescu: Nu pot să estimez în procentaj care ar fi riscul. Totul depinde de activităţile sau acţiunile pe care le va întreprinde noul Guvern. Există mai multe posibilităţi de a finanţa deficitul bugetar, unele cu consecinţe mai grave şi altele mai puţin grave pentru economie în termen scurt şi mediu.

Radu Benea: Liderii noii majorităţi parlamentare ai Alianţei pentru Integrare Europeană spun că singura speranţă este reluarea cît mai urgentă a creditării din partea FMI. Aşa să fie?

Natalia Catrinescu: Da, aceasta este una dintre cele mai bune posibilităţi pentru că după cum am spus mai sus, un program cu Fondul permite altor organizaţii internaţionale şi ţărilor donatoare să vină în asistenţa Moldovei cu credite şi granturi. Este foarte important cum folosim credite atunci când le luăm, pentru că trebuie să se ţine minte că, ca şi în cazul unei persoane fizice, dacă ţara ia un credit trebuie să-l ramburseze, şi pentru aceasta trebuie să aibă profit sau creştere economică, expansiune economică pentru a putea plăti înapoi creditele. Cea mai bună modalitate ar fi acordarea unor granturi din partea UE, pentru că este principalul partener care ar putea acorda granturi Moldovei, dar pentru aceasta Guvernul R. Moldova este disponibil să implementeze reforme pentru dezvoltarea ţării.

Să luăm pas cu pas. În primul rînd trebuie să avem program cu FMI. Acest program ar presupune deja asumarea unor angajamente de reformă. Să zicem - cum avem de gând să rezolvăm problema în sistemul bugetar. Cu siguranţă, FMI va dori să vadă reducerea unor anumite cheltuieli şi menţinerea unui procentaj al bugetului pentru investiţii. Să nu uităm că atunci când consumăm resursele bugetare, atunci când se plătesc salarii sau burse, aceşti bani nu sunt folosiţi în infrastructura drumurilor sau alt tip de infastructură care pune baza pentru creşterea economică pe viitor. Aceste condiţii sunt dure pe termen scurt, de fapt populaţia ar trebui să înţeleagă că aceste condiţii sunt puse pentru ca să avem creştere economică pe viitor. Atunci când nu investim în infrastructură, de fapt împrumutăm de la generaţiile următoare, împrumutăm de la copii noştri. Pentru că ei nu se vor mai bucra de aceleaşi condiţii pentru creştere economică. În acest fel, un sacrificiu pe termen scurt merită efortul pe termen mediu.

Radu Benea: Dar soluţiile universale, ca să zic aşa, pe care le propune de regulă FMI-ul ţărilor în situaţie de criză, cum ar fi reducerea drastică a cheltuielilor bugetare sau majorarea unor impozite, sunt ele atît de universale şi singurele posibile sau optime pentru Moldova?

Natalia Catrinescu: Aş vrea să spun că FMI-ul este mai flexibil decât a fost ani în urmă. Şi acolo lucrează economişti care cercetează situaţia economică, care văd impactul unor programe şi încearcă să le ajusteze. Însă ei nu întotdeauna au soluţia perfectă pentru Moldova şi aici este extrem de importantă capacitatea guvernului Moldovei, de a face un calcul a impactului politicilor pe care vrea să le promoveze şi să negocieze în mod competent şi profesionist cu FMI, unele condiţii pe care Guvernul le consideră mai bune.

Radu Benea: Şi o ultimă întrebare, şi un răspuns foarte scurt dacă se poate, FMI-ul ar putea să-i ofere credite Moldovei, dacă aceasta s-ar împrumuta de la Rusia şi China?

Natalia Catrinescu: Probabil că ar putea atâta timp există condiţii transparente pentru aceste împrumuturi.
XS
SM
MD
LG