Linkuri accesibilitate

Berlin: demararea campaniei electorale pentru alegerile legislative


"Stînga" - reclamă electorală

"Stînga" - reclamă electorală

Pînă în luna august sondajele indicau o victorie a Uniunii Creştin-Democrate

Partidele politice din Germania au demarat campania electorală. Pe data de 27 septembrie va fi ales un nou Bundestag, adică un nou parlament federal german. Observatorii vorbesc despre o campanie plicticoasă, fără repere clare şi fără obiective politice, economice şi sociale convingătoare. Cauza principală pentru această stare de fapt este actuala situaţie creată de existenţa unei mari coaliţii de guvernare, formată din creştin-democraţi şi social-democraţi. Cele două partide evită să se combată, evită atacuri şi evită să-şi critice programele electorale.

Dacă pînă-n luna august sondajele indicau o victorie a Uniunii Creştin-Democrate, prezidată de Angela Merkel, între timp optimismul aritmetic s-a cam destrămat - în urma alegerilor regionale din Turingia, Saxonia şi Saarland. Creştin-democraţii au suferit pierderi sensibile, chiar dacă au rămas cea mai puternică formaţiune politică. Doar în Saxonia creştin-democraţii vor putea prelua conducerea guvernului regional, însă cu sprijinul liberalilor. Angela Merkel a declarat de cîteva ori că şi-ar dori o astfel de coaliţie şi la nivel naţional. Uniunea Creştin-Socială (CSU) bavareză, care este sora mai mică a Uniunii Creştin-Democrate (CDU) nu este de acord cu strategia defensivă a Angelei Merkel.

De aceea liderul creştin-social şi premier bavarez, Horst Seehofer, încearcă să facă o campanie mai belicoasă, mai populistă şi mai agresivă faţă de Partidul Social-Democrat (SPD) şi mai ales faţă de candidatul social-democrat la funcţia de cancelar, Steinmeier. În opinia lui Seehofer tabăra conservatoare trebuie să combată stînga într-un mod mai ofensiv. Într-un discurs electoral rostit la începutul lunii, Seehofer nu a făcut nici o diferenţă între social-democraţi şi postcomunişti, afirmînd: „În pachetul pe care scrie Angela Merkel se află Uniunea Creştin-Demcrat/Creştin-Socială, în cel pe care scrie Steinmeier se află Lafontaine şi Gysi. Asta este diferenţa esenţială...“

Într-adevăr, în ultimul timp, postcomuniştii din Partidul Stîngii au înregistrat succese răsunătoare. Au dovedit-o şi alegerile regionale din Saarland, de unde provine Oskar Lafontaine, un fost social-democrat care a fost premier în acest land şi care în urma disensiunilor cu fostul cancelar Schröder a părăsit partidul şi s-a alăturat foştilor comunişti din răsărit. Gregor Gysi, celălalt lider al postcomuniştilor provine din est. El este un orator talentat şi o figură harismatică. Amîndoi, Gysi şi Lafontaine, nu ezită să practice un populism deşănţat, să facă promisiuni electoratului derutat de criza financiară şi economică şi să speculeze sentimentele pacifiste ale populaţiei care nu prea agrează prezenţa militarilor germani în Afganistan. Totodată, postcomuniştii incită populaţia la greve politice, similare celor din Franţa, precum rezultă dintr-o cuvîntare electorală a lui Gysi: „În ultmii ani am fost cu mult prea indulgenţi. Chiar dacă francezii exagerează uneori, în principiu, ei au dreptate şi nu înghit atît de multe.

La nivel naţional, Partidul Stîngii nu aspiră la putere, fiindcă într-o coaliţie ar fi nevoit să facă anumite compromisuri. Asta ar duce şi la pierderea unor mize politice, evident populiste, care asigură partidului popularitatea. În Turingia, unde Partidul Stîngii a obţinut mai multe voturi decît social-democraţii, postcomuniştii pretind însă că lor le revine conducerea guvernului.

Cum va arăta constelaţia politică după alegerile generale, nu se poate spune. Chiar dacă Angela Merkel va rămîne şefa guvernului, nu se ştie dacă nu va fi nevoită să apeleze din nou la vechiul partener de coaliţie, adică la social-democraţi.
XS
SM
MD
LG