Linkuri accesibilitate

Temeri est-europene legate de politica americană de relansare a relaţiilor cu Rusia


Preşedinţii Obama şi Medvedev în Piaţa Roşie, 7 iulie 2009

Preşedinţii Obama şi Medvedev în Piaţa Roşie, 7 iulie 2009

Moldova ca un studiu de caz

Preşedintele Statelor Unite Barack Obama şi-a făcut din îmbunătăţirea relaţiilor cu Rusia una din priorităţile politicii externe. Dar în Europa Centrală şi de Est există serioase îngrijorări că Washingtonul va sacrifica în acest efort sprijinul pentru aliaţii care au făcut parte din fostul bloc sovietic. O relatare pe această temă primită de la corespondentul EL Gregory Feifer este tradusă şi sintetizată de Mircea Ţicudean.

Gregory Feifer crede că anul electoral prelungit al moldovenilor ilustrează foarte bine confruntarea intereselor occidentale şi ruseşti în fostul bloc comunist.
Scorul bun înregistrat de opoziţie în iulie i-a făcut pe mulţi la Chişinău să creadă că Moldova a intrat pe o cale nouă şi va spune adio Moscovei după opt ani de pro-rusism comunist. Întrebarea este însă dacă Statele Unite, dornice să se împace cu Moscova, vor fi dispuse să ajute Moldova şi alte ţări din regiune să iasă din sfera de influenţă a Rusiei.

În iulie, aminteşte corespondentul nostru, un grup de foşti demnitari din Europa Centrală şi de Răsărit au trimis preşedintelui Barack Obama o scrisoare în care îi cereau să nu renunţe la vigilenţă în relaţiile cu Moscova. Printre semnatari s-au numărat personalităţi celebre ca polonezul Lech Walesa şi cehul Vaclav Havel. În document se spune printre altele că Rusia îşi permite să dicteze opţiunile de securitate ale est-europenilor, o aluzie la opoziţia Kremlinului faţă de orice viitoare extindere a Alianţei Nord-Atlantice. În acest efort, scriu foştii preşedinţi est-europeni, Moscova recurge la blocade economice şi investiţii motivate politic, dar şi la mită şi la manipularea presei.

În Moldova, aminteşte corespondentul nostru Gregory Feifer, Rusia a promis guvernului lui Voronin un împrumut masiv, de jumătate de miliard de dolari, înaintea alegerilor repetate din iulie. Iar Voronin n-a ezitat să califice creditul, deocamdată în stadiu de promisiune, ca pe o dovadă că adevăraţii prieteni ai Moldovei se află la răsărit, nu la apus.

Economista din Chişinău Tatiana Laruşin i-a declarat corespondentului nostru că 75% din presa moldoveană ar fi deja în mâini ruseşti: „Moldova are ghinion - spune Tatiana - pentru că Rusia foloseşte companiile de stat pentru a-şi pune în aplicare politica externă”.

În opinia corespondentului nostru, Moldova nu este singurul exemplu de acest fel. Rusia face presiuni similare asupra Ucrainei sau Republicii Belarus, iar în cazul Georgiei presiunile s-au transformat în război.

Ministrul ceh pentru afaceri europene, Stefan Fule spune că scrisoarea de avertizare trimisă de est-europeni preşedintelui Obama nu trebuie subestimată. Ministrul ceh crede că simplul fapt că scrisoarea a fost semnată de atâtea personalităţi importante din fostul bloc comunist demonstrează că îngrijorările pe care le semnalează sunt reale.

Dl. Fule crede că este prea devreme să spunem dacă politica americană în regiune s-a schimbat deja, faţă de perioada administraţiei Bush. Dar crede că dacă Washingtonul nu doreşte o schimbare în rău, trebuie să se apropie de Moscova repetînd mereu că nu va permite reînvierea politicii sferelor de influenţă.

Unii cred că încălzirea relaţiilor ruso-americane ar fi oricum sortită eşecului pentru că Moscova nu o va accepta. O opinie împărtăşită de fostul deputat independent rus Vladimir Rîjkov. În opinia lui Rîjkov, baza ideologică a regimului Putin copiază modelul din epoca sovietică şi generează propagandă anti-liberală, anti-americană şi anti-occidentală.

Rîjkov crede că aceste trăsături ale culturii politice ruse s-au văzut cu ocazia vizitei din iulie a preşedintelui Obama la Moscova. În ciuda eforturilor lăudabile ale liderului american, crede Rîjkov, relaţiile bilaterale nu s-au schimbat cu nimic.
XS
SM
MD
LG