Linkuri accesibilitate

Oamenii vor să se convingă că noua putere nu le va anula înlesnirile de care beneficiază

Oamenii de la Dorotkaia, aflaţi la confluenţa a doua curente informaţionale – unul dinspre Chişinău şi unul dinspre Tiraspol - sunt totuşi destul de informaţi despre cele ce se întâmplă la Chişinău. Ei spun că nu mai vor noi alegeri şi că aşteaptă instaurarea noii puteri ca să se convingă că nu le vor fi anulate înlesnirile de care beneficiază acum, la gaz şi curent, iar pensiile nu le vor fi plătite cu întârziere. Nu avem de ce să cerem pensii de la Transnistria pentru că ne ajunge ce primim acum, spun ei.

„Sunt mulţumită cu pensia ce ni-o dau acum, că ne dau bani şi nu galoşi, cum ne dădeau mai înainte. Am 600 de lei pensia plus 100 de lei adaos petru că locuim în zonă de conflict. În total 700 de lei”.

Maria Diordiev
Totuşi, în jur de 50 de oameni din Doroţkaia îşi primesc, de câţiva ani, pensiile din bugetul Transnistriei. Acolo vârsta de pensionare e mai mică şi pensia e puţin mai mare, explică Maria Diordiev, care recunoaşte că a ales să ceară acum doi ani pensie din bugetul transnistrean. Acum ea, în vârstă de 55 de ani, primeşte pensie într-o valută nerecunoscută altundeva decât în regiunea transnistreană – în ruble transnistrene. „Doi ani de când primesc pensie din Transnistria, am ieşit la pensie pe copii, la 53 de ani, din Moldova aş fi ieşit la 57 de ani, dar eu ştiu dacă voi trăi până atunci sau nu? 500 de ruble fără compensaţii, cu compensaţie 660 de ruble. Ce să fac dacă aşa-i vremea? Trebuie să te duci unde îţi dau, unde ţi-e convenabil. Trebuie să hrăneşti copiii”.


Elena
Pe săteni îi ademenesc şi preţurile mai ales la produse alimentare în regiunea transnistreană, îmi explică dna Elena, vânzătoare la una din magazinele din Doroţkaia. „Intrati intr-un magazin de la Dubasari şi vedeţi cât costa kilogramul de carne, la Chişinău pulpele costa 46 de lei, iar la Dubăsari costă mai puţin de 20 de lei. O pensie la un pensionar în Transnistria este 100 - 200 de lei, iar la noi, iată mama noastră primeşte 600 de lei. De asta oamenii şi se trag încolo”.

Toţi locuitorii satului Doroţkaia deţin cetăţenia Republicii Moldova. Cei care şi-au perfectat şi paşapoarte transnistrene, au facut-o de nevoie, îmi spune un alt locuitor al satului – avem pământuri peste Nistru şi nu poţi ajunge la ele fără să treci prin postul de control, unde ţi se cer actele. „Vrea sau nu vrea, omul trebuie să aibă cetăţenie transistreană, toate câmpurile sunt în partea aceea, trebuie să treacă permanent incolo şi încoace, fiecare familie se ciocneşte de problema asta, fiindcă au copii şi aici şi acolo, dacă se întâmplă ceva, mergem la spital în partea aceea, la Grigoriopol la spitalul central, acolo ne ducem. Pentru că totul e strâns legat. Dar să vă spun drept noi suntem o ţară. Şi trebuie să meargă înspre aceea ca să fim o ţară, nu să o dezbine, ci să fim un întreg, dar cine vrea să o dezbine, eu nu sunt pentru aceea”.

Localnicii de la Dorotkaia spun că deşi nu se simt marginalizaţi şi ce îi deranjează acum sunt doar posturile de control transnistrene, au obosit totuşi de 18 ani de incertitudine şi îşi doresc rezolvarea conflictului transnistrean. „Stau ei acolo, ca să te duci la un parinte sau el sa vină încoace trebuie să treci vama asta, te întreabă unde te duci, ce ai, toate astea te apasă psihologic. E timpul de reglat problema asta, nu vor oamenii aşa ceva. Da mai departe e politică”.
Deşi sceptici că în curând Chişinăul va putea ajunge la o înţelegere cu Tiraspolul, oamenii spun că aşteaptă şi de la noua guvernare a Moldovei vreo schimbare în reglementarea conflictului transnistrean.
XS
SM
MD
LG