Linkuri accesibilitate

Criza: amplificată de cheltuielile electorale ale guvernul comunist


Construcţiile afectate de criză

Construcţiile afectate de criză

Experţii recomandă demonopolizarea sectoarelor invadate de stat

Alianţa pentru Integrarea Europeană este îngrijorată că deficitul bugetar va ajunge anul acesta la 6 miliarde de lei. În luna iulie el depăşise deja de patru ori deficitul prognozat pentru întregul an. Alianţa a îndemnat guvernul Greceanîi să se abţină de la împrumuturi de la băncile locale pentru a acoperi cheltuielile curente ca plata salariilor şi pensiilor. Un grup de experţi sub egida organizaţiilor Expert Grup şi IDIS Viitorul au elaborat un set de recomandări care să ajute viitoarea guvernare să scoată din criză finanţele publice şi economia în general. Experţii cred că Moldova a rămas singura ţară din regiune al cărei guvern nu a făcut nimic până acum ca să iasă din criză, ba dimpotrivă a amplificat-o prin cheltuieli excesive în scopuri electorale.

Victor Parlicov
Expertul IDIS “Viitorul”, Victor Parlicov consideră că R.Moldova nu este pregătită în prezent să iasă de una singură din criza economică, ţinând cont de „structura bolnavă a economiei care este dependentă de economiile din exterior”. Victor Parlicov: ”Noi putem ameliora unele efecte ale crizei, noi putem avea chiar şi unele creşteri economice pe timp de criză dar nu putem vorbi de relansarea economică în plinul sens al cuvântului atât timp cât partenerii noştri principali sunt şi ei într-o criză.Acesta a fost primul val al crizei, urmează şi al doilea şi atunci situaţia poate să devină şi mai dificilă”.

Potrivit experţilor, în prima jumătate a anului a fost înregistrată o scădere economică record. Ţările care sunt principalii parteneri comerciali ai Moldovei sunt şi ele în recesiune, ceea ce a provocat un declin al exporturilor. De asemenea, s-au micşorat fluxurile de investiţii străine directe.
Pentru a scoate R.Moldova din criza economică, expertul Victor Parlicov vine şi cu unele recomandări pentru noua guvernare:”Cu mult mai important acum este să se deschidă nişte uşi şi să se pornească un proces de discuţii între cei care sunt în economia reală, cei care sunt investitori, agenţi economici şi guvern pentru că aceste discuţii vor da cu mult mai multe soluţii de durată, decât o expertiză de moment cât de bună nu ar fi ea, a unui centru de expertiză şi nu a businessului”.

Şi economistul Veaceslav Negruţă vorbeşte despre trei principii care ar trebui luate în calcul: „Libera concurenţă în piaţă, limită în imixtiunea statului în treburile care ţin de piaţă, demonopolizarea sectoarelor în care statul a venit şi este prezent acolo prin întreprinderi de stat sau fie prin societăţi pe acţiuni dar care direct duc la interesele anumitor funcţionari”.

Referindu-se la situaţia de pe piaţa valutară în plină criză economică, Victor Ciubotaru, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale, a respins acuzaţia mai multor experţi precum că instituţia pe care o reprezintă ar menţine cursul leului artificial. „Noi am avut o perioadă extrem de dificilă din punct de vedere a menţinerii leului slab. De ce? Mijloacele care au intrat în ţară pe toate căile – exporturi, remitenţe, investiţii erau mult mai mari decât capacitatea de asimilare a economiei naţionale. Noi am fost nevoiţi, ca cursul să nu se aprecieze prea tare. Dacă Banca Naţională pleca din piaţă cursul dolarului putea să ajungă nu la 9,6 ci ajungea până la 6 lei. Noi ne implicăm doar în muşamalizarea în aşa numitelor fluctuaţii excesive”.

Din cauza crizei, mai mulţi moldoveni aflaţi la muncă în străinătate au rămas fără slujbe şi sunt nevoiţi să se întoarcă acasă, alţii însă trimit tot mai puţini bani. Potrivit statisticilor, micşorarea volumului de remitenţe afectează consumul, importurile, acumulările la buget şi rata de creştere a PIB-ului.
XS
SM
MD
LG