Linkuri accesibilitate

VALENTINA URSU: Statistica oficiala arata ca in prima jumatate de an si chiar primele 7 luni in Moldova s-a inregistrat deflatie, adica preturi mai mici practic la toate tipurile de produse ca acum un an sau jumatate in urma, cum se explica acest fenomen?

IURIE GOTISAN: In primul rind, in actualele conditii de criza deflatia este un fenomen absolut firesc, iar scaderea sau cel putin inghetarea preturilor la majoritatea produselor si serviciilor este fixata practic in majoritatea tarilor afectate de criza, in care consumul (generat de scaderea veniturilor, remitente, reduceri salariale), activitatea economica sau de productie este in suspans sau declin. Asta ca o prima explicatie.

O alta explicatie privind deflatia este legata de subestimarea dinamicii cercurilor vicioase din economie in conditiile in care avem o lipsa relativa de lichiditate. Se manifesta de fapt o cerere sporita de lichiditate, atat firmele, cat si populatia doresc sa beneficieze de cat mai multi bani lichizi. Aceasta stare de fapt se poate limpede vedea si in conduita bancilor, acestea fiind mult mai reticente la acordarea de credite, chiar daca masa monetara a crescut. Nu numai la noi se simte acest fenomen; el este evident in Europa, in SUA, in lume.

Deci pina la urma ma intreb chiar de unul singur, daca banii nu mai circula, atunci de unde sa mai avem inflatie? Daca marfurile nu se mai vind si nu se mai cumpara, de unde inflatie? In toate tarile, atunci cind apare o prabusire a consumului, apare si o prabusire a inflatiei, chiar o tendinta sigura catre deflatie. In zona euro, inflatia este zero, iar in o buna parte din state chiar avem deflatie.

VALENTINA URSU: Se stie ca aceasta are aspecte atit pozitive, cit si negative. cine sunt cistigatorii si pierdantii daca putem spune asa, a acestei tendinte?

IURIE GOTISAN: Indiscutabil, deflatia este benefica tuturor consumatorilor din Republica Moldova, in special celor cu venituri reduse. De asemenea, beneficiaza si statul in calitate de consumator atunci cind face achizitii publice de produse alimentare si nealimentare pentru casele de copii, gradinite, armata s.a., de asemenea acesta este in avantaj achizitionind aceiasi agenti energetici, cum ar fi gazele naturale. Respectiv, aceasta cadere a preturilor ii va face pe consumatori si mai multumiti, asta pe de o parte. Pe de alta parte, insa, satisfactia preturilor in scadere ramine a fi doar pe termen scurt, pe cind pe termen lung aceasta se poate transforma in nemultumire, pentru ca in conditiile deflatiei prelungite, intreprinderile isi reduc/stopeaza productia sau chiar devin insolvabile si/sau se lichideaza.

VALENTINA URSU: Or cum la noi actualmente sectorul productiv este in mare pana, blocarea activitatii de producere si comert afecteaza in plin veniturile la buget?

IURIE GOTISAN: Bineinteles, daca firmele sufera tot mai mult, ele nu pot plati taxe si impozite statului, tot astfel cum bugetul public are mari dificultati in a-si onora din obligatii fata de sectorul neguvernamental. Mai mult, cca 70% din veniturile bugetului de stat pentru anii cel putin 2007-2008 au reprezentat taxele vamale. Importurile au scazut in Q1’09 cu cca 35%, la fel si taxele vamale. In consecinta, au de suferit toti: angajatii din sectorul privat si cel public, pensionarii, invalizii, studentii si chiar intreprinderile, care furnizeaza statului bunuri sau servicii. In plus, se stie ca o buna parte din intreprinderi locale sint angajate in procese de taiere a cheltuielilor, care implica, nu rareori, si concedieri masive de personal.

VALENTINA URSU: Eventuale prognoze, recomandari….

IURIE GOTISAN: Creditul inghetat, circulatia precara a banilor prin vinele economiei care ar putea da nastere la blocaj financiar, accentueaza si mai mult caderea economiei. Aceasta relatie este de judecat in termeni mutuali: incasarile bugetului public depind de soarta economiei private si viceversa. Cresterea deficitului bugetar in 2009 este inevitabila si va fi, cred, de peste 5% din PIB estimindu-se la 3 mlrd. lei. In plus, nu tre sa uitam de faptul ca se apropie perioada rece a anului, care va necesita cheltuieli publice si mai mari. Deocamdata, singurul piston ce poate resuscita, fie si partial pina la urma, mersul economiei si a incasarilor bugetare este semnarea unui memo cu FMI (dupa am spus), prelungirii programelor cu BM, eventual atragerea de fonduri europene, precum si de la alti donatori. Din pacate, pasi decisivi in acest scop nu au fost inregistrati, dar fara indoiala lesne de inteles ca situatia politica interna, inca incerta, face ca conducerea institutiilor nominalizate sa mai taraganeze cu deciziile. Pe de alta parte, cu cit economiile mari europene si cele din regiune vor iesi mai repede din recesiune, cu atit ne va fi si noua mai usor sa stopam caderea economiei.
XS
SM
MD
LG