Linkuri accesibilitate

Interviu cu deputatul liberal Ana Guţu, prim-vice-rector la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Sistemul de învăţămînt din Moldova a fost în ultimii 8 ani terenul unor reforme radicale, aplaudate de unii şi contestate de alţii. Începînd cu limitarea autonomiei universitare şi terminînd cu experimente de factură ideologică, cum ar zice, spre exemplu, adversarii înlocuirii istoriei românilor cu disciplina istoriei integrate. Multe lucruri s-au schimbat, dar multe au rămas la fel, cum ar fi problemele cronice de finanţare, problema salariilor sau a lipsei de cadre didactice. Statul a impus în ultimii ani un mecanism de dirijare centralizată în învăţămînt, iar schimbările au fost motivate prin argumentul echităţii sociale, al modernizării şi ajustării domeniului la nevoile economiei. Oricum, studii independente definesc astăzi starea de lucruri din învăţămînt cam aşa: spre un sistem de studii european, dar cu metode sovietice. Cuvîntul reformă revine, deci, la ordinea de zi, după constituirea în Parlament a unei noi majorităţi, alcătuite din partidele liberale şi democrate din Alianţa pentru Integrare Europeană.

Despre priorităţile domeniului discutăm astăzi cu invitatul noastru, parlamentara liberală Ana Guţu, prim-vice-rector la ULIM. Dnă Guţu, bună dimineaţa.

Ana Guţu: Bună dimineaţa

Radu Benea: Dna Guţu, partidele din coaliţia de guvernare au reuşit să discute şi să formuleze poziţii consensuale faţă de reforma învăţământului , au reuşit să discute şi să formuleze poziţii consensuale faţă de o eventuală reformă a învăţământului? Cu ce ar trebui să se înceapă, după părerea dumneavoastră?

Ana Guţu: Desigur, problema învăţământului şi a întregului sistem educaţional a fost pusă pe tapet, şi suntem de acord asupra unor puncte principial importante pentru a realiza un set de reforme, şi în primul rând vom începe cu baza legislativă, fiindcă este nevoie de elaborat şi de adoptat un nou cod al educaţiei, acesta fiind supus discuţiilor publice, atât în presă cât şi la televiziune, pentru ca toţi cei care sunt capabili să ia decizii în nivelele sistemului educaţional, să poată să participe la elaborarea acestui cod. Codul ar trebui să fie constituit cel puţin din trei legi – Legea învăţământului preuniversitar, Legea învăţământului superior, şi Legea despre statutul cadrului didactic. Va fi un proces complex şi complicat, însă este imperioas necesar să purcedem la elaborarea noului Cod.

Radu Benea: Desigur este o piatră unghiulară acest Cod al Învăţământului.

Ana Guţu: Absolut este o piatră unghiulară, fiindcă actualmente ne conducem de Legea din 1995 şi nişte amendamente făcute la ea pe parcursul anilor.

Radu Benea: Oricum dar este o chestiune mai mult de perspectivă. Anul de studii însă a început, ce se poate face acum?

Ana Guţu: Foarte corect. Până vom ajunge la adoptarea noului cod al educaţiei, va trebui de operat anumite amendamente la legea veche şi în ceea ce priveşte nivelul preuniversitar, în primul rând trebuie să veghem asupra descentralizării managmenul resurselor financiare şi umane în instituţiile de învăţământ preuniversitar, mă refer la modalitatea de alegere, de numire în funcţie a directorilor de şcoli, care este dirijată de secţiile de învăţământ raionale şi deseori, în aceste posturi nimeresc persoane care nu sunt agreate de colectivele de pedagogi şi din această cauză apar diferite disensiuni şi conflicte. Va trebui să redefinim statutul şcolilor profesionale şi a instituţiilor de învăţământ mediu de specialitate, deoarece ele au un statut incert şi ele necesită să fie transformate în licee profesionale, pentru a da posibilitate elevilor să-şi susţină examenele de bacalaureat. Desigur că se pune şi problema diversificării specializărilor în licee, deoarece actualmente avem doar profil real şi umanist, este absolut insuficient. Dacă ar fi să ţinem cont de cel puţin experienţa vecinilor noştri şi mă refer în cazul dat la România.

Radu Benea: Universităţile îşi vor recăpăta autonomia de odinioară?

Ana Guţu: Autonomia universitară este consfinţită în Constituţie şi de fapt există bază legală pentru declararea acesteia, însă ea a fost încălcată pe parcursul anilor şi mă refer la insuficienţa reformei procesului Bolgona, care a fost făcută într-un stil foarte sporadic şi de suprafaţă. Este nevoie să revenim la această reformă în profunzime şi să revendicăm ciclul trei universitar doctorat, în acest sens eu cred că Academia de Ştiinţă va trebui să fie reformată prin delegarea competenţelor de cercetare şi studii doctorale, instituţiilor de învăţământ superior şi ajustarea modelului care există actualmente, este un model vechi de tip sovietic, păstrat în fostele republici CSI, trebuie de ajustat acest model al Academiei de Ştiinţe la modele europene, ţărilor care au experienţă şi tradiţii în ceea ce priveşte Academiile de Ştiinţe.

Radu Benea: Problema cercetării ştiinţifice în universităţi e o chestiune mai veche şi sigur durează în timp. Academia de Ştiinţe din păcate nu a reuşit să redevină un centru de cercetare autentică. Dar apropo de universităţi, să ne aşteptăm că la anul practica reducerii numărului de locuri în universităţi va fi abolită?

Ana Guţu: Desigur vor fi anulate aceste hotărâri ale Guvernului şi această practică nu se va relua deoarece R. Moldova este foarte mică şi piaţa muncii este şi ea foarte mică, de aceea trebuie să le oferim posibilitatea absolvenţilor universităţilor să se angajeze pe piaţa regională, piaţa europeană, de aceea ei sunt liberi în a-şi determina traseele educaţionale şi în a-şi deifini viitoarele cariere profesionale, este pur şi simplu o aberaţie să le interzici tinerilor să-şi aleagă acea specialitate sau acea universitate pe care ei şi-o doresc. În mod contrar, precedenta guvernare comunistă a şi alungat o bună parte din tineri, care au fost redirecţionaţi spre centrele universitare din regiune, sau chiar universităţi din Europa.

Diana Răileanu: Dna Guţu, insuficienţa finanţării este o problemă cronică şi, sigur, creează mari necazuri, dar şi problema lipsei de cadre rămâne la fel de acută. Cum aveţi de gând să o rezolvaţă, ţinând cont că bugetul e într-o stare deplorabilă?

Ana Guţu: Este într-o stare deplorabilă, sunt de acord cu aceasta şi în pofida precarităţii bugetului, care a fost deja constatată de experţi, vom avea nevoie de resurse şi sperăm să putem face aceasta prin redimensionarea bugetului de stat şi prin redirecţionarea surselor băneşti care sunt rezervate pentre ministerele de forţe de exemplu, spre ministerul Educaţăiei de exemplu, dar e posibil de antrenat şi proiecte internaţionale şi în cazul dat mă refer în deosebi la internetizarea şi informatizarea tuturor instituţiilor de învăţământ din R. Moldova, care este o ţară foarte mică şi este posibil de antrenat resurse care deja şi sunt oferite de organismele internaţionale, pentru ca în fiecare instituţie de învăţământ preuniversitar, mai ales în zonele rurale să existe centre de informare unde să poată veni nu doar elevii, liceenii, profesorii, dar şi cetăţenii de rând, fiindcă ne-am dat foarte bine seama, mai ales după evenimentele din 7 aprilie, ce înseamnă ca un cetăţen să nu fie informat, este o tragedie.

Radu Benea: Apropo de informare şi inovaţie. Ce părere aveţi despre ultimile inovaţii ale Ministerului Educaţiei: introducerea obligatorie a disiplinei Educaţia Civică? Mulţi directori de şcoli se plâng că ai fost luaţi prin surprindere şi nu au nici profesori, nici manuale.

Ana Guţu: Ne vom întoarce la ceeace aţi menţionat dvs în intro-ul prezentului interviu şi anume la factorul ideologizării educaţiei. Eu cred că această iniţiativă la prima vedere foarte bună a Ministerului Educaţiei de a introduce disciplina Educaţia Civică, de fapt este un pic camuflată şi este rezultatul poate la ceea ce s-a întâmplat la 7 aprilie, deoarece guvernarea care este pe ducă, a dorit într-un fel să preîntâmpine sau pe viitor să elimine astfel de posibilităţi ca tinerii să iasă în stradă şi să-şi exprime liber voinţa, dorinţa şi opiniile lor. În fond, educaţia civică este o disciplină bună, orice copil care merge la şcoală, trebuie să aibă în setul curicular o astfel de disciplină care să-i spună ce trebuie să facă, cum trebuie să se comporte în societate, cu atât mai mult că şi Consiliul Europei promovează educaţia pentru democraţie. Atât şcolile, liceele, cât şi universităţile pregătesc nu doar anumiţi specialişti într-un anumit domeniu, dar şi în primul rând cetăţeni ai respectivului stat. De aceea, în fond este o iniţiativă nu rea, ea poate fi preluată, însă trebuie pusă pe tavă sau propusă profesorilor sau colectivelor de învăţători, cu o curiculă bine elaborată şi cu finalităţi foarte concrete, ce se aşteaptă de la elev ca să ştie el în rezultatul studierii aceste disciplini.

Radu Benea: Apropo de normele europene. Există părerea că Moldova ar fi aderat prea devreme la procesul de la Bolognia şi, prin urmare, nu a fost pregătită să treacă la acest sistem de studii european. Dumneavostră împărtăşiţi acest punct de vedere?

Ana Guţu: Nu, nu împărtăşesc pentru că am fost şi eu la sursa acestei reforme. Nu a fost deloc devreme, Rusia a aderat în 2003 şi până în prezent nu a făcut nimic şi nimeni nu o critică. R. Moldova a aderat în 2005. Au fost realizate anumite reforme şi mai repet încă o dată la nivel structural adică introducerea celor 2 cicluri universitare, dar de fapt ele sunt trei, şi iată deja este o insuficienţă şi trebuie reparată această insuficienţă. Se dă absolventului universităţilor suplimentul la diplomă, în 2 limbi, am trecut la creditele transferabile, pur şi simplu eu corelaţionez insuficienţa realizării acestei reforme cu dificultăţile care rezidă în restructurarea mentalităţii profesorului universitar.

Radu Benea: Dnă Guţu, vă mulţumim. Vă reamintim, dragi ascultători că am discutat cu deputatul liberal Ana Guţu, doctor în filologie şi prim-vice-rector la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova.
XS
SM
MD
LG