Turcia şi Armenia au anunţat luni că vor stabili în curând, pentru prima dată în istorie, relaţii diplomatice şi-şi vor redeschide graniţa blocată de 16 ani. Negocierile nu ar trebui să dureze mai mult de şase săptămâni. Cele două ţări vor evita să ia în discuţie principala divergenţă care stă la baza duşmăniei lor de un secol – masacrarea etnicilor armeni de către otomani în ultimele zile ale Imperiului Otoman.
Negocierile de şase săptămâni, anunţate luni de ambele părţi într-o declaraţie comună, vor încheia o aşa numită campanie diplomatică fotbalistică. Ea a început anul trecut când preşedintele turc Abdullah Gul a urmărit din tribune la Erevan un meci din calificările pentru Campionatul Mondial.
Preşedintele armean Serge Sarkisian a spus că, înainte să meargă şi el în Turcia la un meci de fotbal pe 14 octombrie, ar dori să existe progrese în chestiunea redeschiderii graniţei cu ţara vecină. Sunt cam şase săptămâni până la acel meci aşa că aceasta pare fi explicaţia pentru calendarul pe care şi l-au stabilit negociatorii.
Turcia a fost printre primele ţări care au recunoscut independenţa Armeniei în 1991. Dar cei doi vecini n-au stabilit relaţii diplomatice iar Turcia a închis graniţa comună în 1993, când forţele armene au preluat controlul asupra regiunii Nagorno-Karabakh din Azerbaijian.
Ambele ţări se află sub presiuni europene şi americane să-şi normalizeze relaţia. Turcia ar avea de câştigat în negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Pentru Armenia redeschiderea graniţei ar însemna o revigorare a comerţului extern.
În ciuda înţelegerilor ca negocierile să continue fără precondiţii, premierul turc Recep Tayyip Erdogan le-a pus în legătură cu rezolvarea conflictului din Nagorno-Karabakh între armeni şi azerii care au legături culturale şi lingvistice strînse cu turcii. Ministrul de Externe turc Ahmet Davutoglu a declarat luni că Turcia va apăra interesele azere în timpul negocierilor cu Armenia, adăugînd că scopul mai general al ţării sale este instaurarea stabilităţii în Caucaz.
Ministrul turc de interne Besir Atalay anunţă un nou plan de soluţionare a problemei kurdeAgenţia AP scrie că Turcia urmăreşte să-şi consolideze imaginea de putere regională într-o regiune strategică şi instabilă. Negocierile cu armenii coincid cu eforturile guvernului de la Ankara să rezolve şi problema minorităţii kurde din sudul ţării, ambele chestiuni fiind de importanţă majoră pentru integrarea în Uniunea Europeană.
Principala dispută între Turcia şi Armenia rămâne masacrarea a aproape un milion şi jumătate de armeni de către forţele otomane în timpul primului război mondial. În ciuda cererii armene ca acele evenimente să fie recunoscute drept acte de genocid, Turcia refuză, spunînd că cifrele ar fi exagerate, iar armenii ucişi – victime ale unui război civil în Imperiul Otoman.
Preşedintele Armeniei Serge Sarkisian a spus că această dispută nu va împiedica totuşi restabilirea relaţiilor diplomatice cu Turcia. „Este important, a spus el, ca adevărul istoric să fie restabilit”. Dar Armenia nu vede în recunoaşterea genocidului „o condiţie preliminară”, restabilirea relaţiilor fiind în aceeaşi măsură de importantă.
Negocierile de şase săptămâni, anunţate luni de ambele părţi într-o declaraţie comună, vor încheia o aşa numită campanie diplomatică fotbalistică. Ea a început anul trecut când preşedintele turc Abdullah Gul a urmărit din tribune la Erevan un meci din calificările pentru Campionatul Mondial.
Preşedintele armean Serge Sarkisian a spus că, înainte să meargă şi el în Turcia la un meci de fotbal pe 14 octombrie, ar dori să existe progrese în chestiunea redeschiderii graniţei cu ţara vecină. Sunt cam şase săptămâni până la acel meci aşa că aceasta pare fi explicaţia pentru calendarul pe care şi l-au stabilit negociatorii.
Turcia a fost printre primele ţări care au recunoscut independenţa Armeniei în 1991. Dar cei doi vecini n-au stabilit relaţii diplomatice iar Turcia a închis graniţa comună în 1993, când forţele armene au preluat controlul asupra regiunii Nagorno-Karabakh din Azerbaijian.
Ambele ţări se află sub presiuni europene şi americane să-şi normalizeze relaţia. Turcia ar avea de câştigat în negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Pentru Armenia redeschiderea graniţei ar însemna o revigorare a comerţului extern.
În ciuda înţelegerilor ca negocierile să continue fără precondiţii, premierul turc Recep Tayyip Erdogan le-a pus în legătură cu rezolvarea conflictului din Nagorno-Karabakh între armeni şi azerii care au legături culturale şi lingvistice strînse cu turcii. Ministrul de Externe turc Ahmet Davutoglu a declarat luni că Turcia va apăra interesele azere în timpul negocierilor cu Armenia, adăugînd că scopul mai general al ţării sale este instaurarea stabilităţii în Caucaz.
Principala dispută între Turcia şi Armenia rămâne masacrarea a aproape un milion şi jumătate de armeni de către forţele otomane în timpul primului război mondial. În ciuda cererii armene ca acele evenimente să fie recunoscute drept acte de genocid, Turcia refuză, spunînd că cifrele ar fi exagerate, iar armenii ucişi – victime ale unui război civil în Imperiul Otoman.
Preşedintele Armeniei Serge Sarkisian a spus că această dispută nu va împiedica totuşi restabilirea relaţiilor diplomatice cu Turcia. „Este important, a spus el, ca adevărul istoric să fie restabilit”. Dar Armenia nu vede în recunoaşterea genocidului „o condiţie preliminară”, restabilirea relaţiilor fiind în aceeaşi măsură de importantă.
