In Japonia, una dintre cele mai puternice economii ale lumii, opozitia a obtinut o victorie istorica in alegeri: circa 300 din cele 480 de locuri in camera inferioara a Parlamentului, detronind Partidul Democrat Liberal care a condus tara, cu exceptia a 11 luni, din 1955 incoace. Cum sint privite aceste evolutii la Washington, principalul aliat al Japoniei ? Corespondentul Europei Libere în Statele Unite, Valeriu Sela.
In primul rind este analizat impactul asupra relatiilor cu Statele Unite. Partidul Democrat, condus de Yukio Hatoyama va inlocui probabil actualul guvern al liberal-democratului, Taro Aso, in decurs de citeva saptamini. In declaratia invingatorilor se arata, “Partidul de guvernamint a tradat populatia, in ultimii patru ani, ducind economia pe marginea prapastiei, crescind datoria publica pina la 64 de miliarde de dolari, risipind bani si resurse, ruinind baza noastra de protectie sociala si marind decalajul intre saraci si bogati”.
In aceste conditii, sloganul democratilor niponi a fost “schimbare” – adica acelasi care, cu circa noua luni in urma il aducea la Casa Alba, in America, pe Barack Obama. Dar in materie de diplomatie, dupa ce au oferit asigurari ca alianta cu America va continua sa fie piatra de temelie a politicii externe nipone, opozitia invingatoare doreste si ca relatiile externe ale Japoniei sa devina intr-o mai mica masura focalizate pe Statele Unite, urmind a viza intr-o mai mare masura, extinderea cooperarii si influentei Tokyo-ului in Asia.
Hatoyama are insa formatie academica americana, el obtinindu-si doctoratul in inginerie la Universitatea Stanford, din California. Asa cum Barack Obama vede in aceste zile, caile de iesire din criza economica globala sint multiple si nu lipsite de riscuri. La fel ca si presedintele american, democratii niponi par sa propuna proiecte masive de stimulare economica: acces gratuit la licee, sprijin financiar acordat fermierilor, plata lunara pentru someri angajati in reprofilare profesionala, cresterea salariului minim si reduceri de impozite. Costul programelor? Circa 179 de miliarde de dolari. Asta ar putea mari si mai mult datoria publica, la fel cum se intimpla acum in America. Japonia are o rata a somajului mica, după standardele occidentale, 5,7%, dar cea mai ridicata, in acea tara, de la cel de-al doilea razboi mondial incoace. In plus, populatia imbatrineste si economia trebuie sa suporte pensii si ajutoare sociale.
Miza principala a democratilor este de a prelua frinele economiei din miinile birocratilor, o patura de functionari publici, care are o enorma influenta asupra deciziilor, indiferent de identitatea liderilor politici. Asta insa—sustin analistii—nu va fi usor.
In primul rind este analizat impactul asupra relatiilor cu Statele Unite. Partidul Democrat, condus de Yukio Hatoyama va inlocui probabil actualul guvern al liberal-democratului, Taro Aso, in decurs de citeva saptamini. In declaratia invingatorilor se arata, “Partidul de guvernamint a tradat populatia, in ultimii patru ani, ducind economia pe marginea prapastiei, crescind datoria publica pina la 64 de miliarde de dolari, risipind bani si resurse, ruinind baza noastra de protectie sociala si marind decalajul intre saraci si bogati”.
In aceste conditii, sloganul democratilor niponi a fost “schimbare” – adica acelasi care, cu circa noua luni in urma il aducea la Casa Alba, in America, pe Barack Obama. Dar in materie de diplomatie, dupa ce au oferit asigurari ca alianta cu America va continua sa fie piatra de temelie a politicii externe nipone, opozitia invingatoare doreste si ca relatiile externe ale Japoniei sa devina intr-o mai mica masura focalizate pe Statele Unite, urmind a viza intr-o mai mare masura, extinderea cooperarii si influentei Tokyo-ului in Asia.
Hatoyama are insa formatie academica americana, el obtinindu-si doctoratul in inginerie la Universitatea Stanford, din California. Asa cum Barack Obama vede in aceste zile, caile de iesire din criza economica globala sint multiple si nu lipsite de riscuri. La fel ca si presedintele american, democratii niponi par sa propuna proiecte masive de stimulare economica: acces gratuit la licee, sprijin financiar acordat fermierilor, plata lunara pentru someri angajati in reprofilare profesionala, cresterea salariului minim si reduceri de impozite. Costul programelor? Circa 179 de miliarde de dolari. Asta ar putea mari si mai mult datoria publica, la fel cum se intimpla acum in America. Japonia are o rata a somajului mica, după standardele occidentale, 5,7%, dar cea mai ridicata, in acea tara, de la cel de-al doilea razboi mondial incoace. In plus, populatia imbatrineste si economia trebuie sa suporte pensii si ajutoare sociale.
Miza principala a democratilor este de a prelua frinele economiei din miinile birocratilor, o patura de functionari publici, care are o enorma influenta asupra deciziilor, indiferent de identitatea liderilor politici. Asta insa—sustin analistii—nu va fi usor.
