Linkuri accesibilitate

De la patimile fotbalistice la cele economice și politice


Natalia Scurtul
Natalia Scurtul

Un dialog cu ziarista Natalia Scurtul de la publicaţia „Profsoiuznîe Vesti” din Tiraspol

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Iată principalele titluri:

Indiferent de configuraţia coliţiei de guvernare de la Chişinău, reglementarea transnistreană se va face în corespundere cu normele internaţionale, a intereselor Moldovei şi ale populaţiei din stînga Nistrului, declară Europei Libere reprezentantul special al Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Mizsei.

Criza economică lasă şcolile transnistrene fără profesori, iar pe părinţi fără bani pentru pregătirea copiilor de şcoală.

Începem emisiunea, ca de obicei, cu un buletin de ştiri cu principalele evenimente ale săptămînii trecute, prezentate de colega mea, Viorica Zaharia.

Ştiri:
----------------------------------------------------------------------------------------------------------

În cadrul unei convorbiri avute cu preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, şefa guvernului de la Kiev, Iulia Timoşenko a promis că Moldova va fi scoasă de pe lista ţărilor ai căror cetăţeni urmează să suporte din 25 august noul regulament de control la graniţa cu Ucraina. Noul regulament prevede între altele prezentarea unei sume considerabile de bani, în chip de asigurare a mijloacelor de trai, de către cei doritori să intre pe teritoriul ucrainean. Timoşenko a spus că Moldova nu face parte din ţările cu „risc migraţionist”.

Într-un interviu acordat Europei Libere, reprezentantul Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Mizsei, a spus că indiferent de configuzaţia viitoarei coaliţii de guvernare de la Chişinău, problema transnistreană va continua să fie reglementată într-un cadru conform normelor internaţionale şi ţinîndu-se cont de interesele Moldovei şi a locuitorilor regiunii transnistrene. Mai multe, în cadrul emisiunii.

Preşedintele Vladimir Voronin a avut o întrevedere la Soci cu preşeditele Dmitrii Medvedev. Şeful statului rus a spus că indiferent de cine se va afla la guvernare în Moldova, relaţia moldo-rusă va rămîne una importantă. Cei doi lideri au discutat şi problema reglementării transnistrene, avînd în vedere că procesul de negocieri, potrivit lui Voronin, ar urma să fie reluat în luna octombrie, în format complet 5+2.

Liderii partidelor care fac parte din Alianţa pentru Integrare Europeană i-au înmînat preşedintelui în exerciţiu al Republicii Moldova şi şeful Partidului Comuniştilor o invitaţie la dalog, pentru a conveni asupra soluţiilor de formare a noilor organe ale puterii centrale. În invitaţie se spune că Partidului Comuniştilor i se vor respecta drepturile pe care le are ca partid de opoziţie şi i se va oferi o parte din funcţiile de conducere din legislativul Republicii Moldova.

Preşedintele rus Dmitri Medvedev a afirmat că teoriştii din regiunea nord-caucaziană a Rusiei ar trebui ucişi fără milă, altfel ei nu vor putea fi învinşi. Medvedev a făcut această declaraţie la o reuniune a Consiliului de securitate naţională de la Kremlin.

Şefa guvernului de la Kiev, Iulia Timoşenko şi omologul ei rus Vladimir Putin au avut o convorbire telefonică în care au stabilit programul unor contacte bilaterale. Cei doi au fost invitaţi de premierul polonez Donald Tusk să aibă o întîlnire bilaterală în Polonia la 1 septembrie. Între timp, preşedintele ucrainean Victor Iuşcenko a făcut un apel către omologul său rus Dmitri Medvedev să intensifice dialogul cu Kievul pentru a reduce tensiunile politice dintre cele două ţări. La începutul acesti luni, Medvedev a acuzat conducerea ucraineană că doreşete ruperea relaţiilor economice cu Rusia prin atitudinea ei antirusească. Iuşcenko a răspuns spunînd că e dezamăgit de tonul neprietenos al lui Medvedev.

Autorităţile de la Bucureşti speră că se va ajunge la o soluţie pozitivă în ce priveşte perspectiva europeană a Republicii Moldova, a declarat ministrul român de externe Cristian Diaconescu. Şeful diplomaţiei române şi-a exprimat convingerea că în perioada următoare formării structurilor guvernamentale de al Chişinău, România şi Moldova se vor putea concentra pe finalizarea acordurilor bilaterale, care sînt în beneficiul direct al cetăţenilor celor două ţări.

Fondul Monetar Internaţional consideră că lumea a început să-şi revină din cea mai gravă recesiune economică din ultimele decenii, dar atrage atenţia că e nevoie ca economiile dezvoltate să întreprindă acţiuni care să menţină tendinţa de recuperare. Economistul principal al Fondului Olivier Blanchard precizează că economiile care se bazează acum pe un consum înalt de bunuri, cum sînt Statele Unite, ar trebui să se concentreze pe relansarea exporturilor, iar economiile asiatice, de exemplu China, ar trebui să încurajeze consumul.

Mai multe ştiri, analize şi comentarii găsiţi pe pagina noastră de Internet.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Dragi ascultători, invitatul emisiunii de astăzi este jurnalista de la Tiraspol Natalia Scurtul, de la publicaţia Profsoiuznîe Vesti, pe care am întrebat-o mai întîi care din evenimentele săptămînii trecute i s-au părut mai importante?

Natalia Scurtul: „Cred că cel mai însemnat eveniment a fost meciul de fotbal între echipele Sherif-Tiraspol şi Olympiakos din Grecia. Stadionul Sherif din Tiraspol a fost arhiplin, s-au vîndut peste 13 mii de bilete, suporterii au urmărit meciul cu sufletul la gură, însă, din păcate, scorul final a fost 0 la 2, în favoarea echipei greceşti. Oricum, un meci cu o echipă atît de puternică deja este o realizare, deşi antrenorii au recunoscut că Sheriful mai are încă mult de lucru”.

Radu Benea: Patimile fotbalistice au mai scăzut în intensitate între timp, însă multă lume este cuprinsă acum de alte patimi, ca să zic aşa, cele legate de pregătirea pentru noul an şcolar şi se pare că acestea nu sînt mai puţin palpitante, în ghilimele, în condiţiile unui an de criză...

Natalia Scurtul: „Într-adevăr, pregătirea de şcoală este un adevărat cataclism pentru bugetul multor familii. Este foarte costisitor şi mai ales într-un an de criză, cînd multe întreprinderi nu lucrează, nu se plătesc salarii, mulţi părinţi se gîdesc cu groază cum să-şi trimită copiii la şcoală”.

Radu Benea: Natalia, eu vă propun să ascultăm şi un material de la corespondenţii noştri despre dificultăţile pe care le au părnţii în pregătirea copiilor de şcoală şi să aflăm cum se descurcă în acest an de criză comercianţii de rechizite şcolăreşti. Relatează, Vitalie Enache:

Se pare că în acest an problema majoră a multor părinţi este procurarea uniformelor de şcoală care sînt obligatorii pentru copii. Mulţi părinţi ne-au spus că din păcate, copiii lor vor trebui să meargă la şcoală fie în uniforma de anul trecut, fie să roadă în coate hainele purtate de surorile şi fraţii lor mai mari.

„Sigur, că mă voi limita pe mine întîi de toate, decît pe copil, însă oricum unele lucruri vor fi noi, altele vor fi din anul trecut. Este o criză groaznică. Noi trăim foarte greu. Economisim mai mult pe haine, pentru că pe hrană nu ai cum”.

Anul acesta, din cauza crizei, fabricile de haine şi-au redus drastic producţia. Încă în luna mai, reprezentanţii fabricii „Soloviov” au prezentat în şcoli, la adunările părinteşti, modele noi de uniforme pentru băieţi şi fete, în speranţa că vor primi comenzi colective, dar speranţele lor au fost deşarte. Părinţii nu se grăbesc să cumpere uniforme noi copiilor.

S-a redus cererea şi la rechizite, cumpărătorii aleg ce e mai ieftin, ne-a spus patronul unei papetării: „Faţă de anii trecuţi, cererea e mult mai mică, pentru că lumea nu are bani. Spre exemplu, dacă la caiete preţurile nu sînt foarte diferite, atunci dintre pixuri şi creioane lumea alege ce e mai ieftin, despre penare nici nu întreagă, probabil le vor folosi pe cele de anul trecut. Nu ştiu cum e la alţii, la noi vînzările merg foarte greu”.

Nici încălţămintea nu mai este pe buzunarul tuturor. Vînzările de încălţăminte pentru copii şi tineri s-au redus de cîteva ori: „Vînzările au scăzut nu de două, ci de mai multe ori. Interesul cumpărătorilor este mult mai mic faţă de anul trecut. Toţi caută ce e mai ieftin, deşi noi vindem marfă anume pentru un cumpărător mediu ca să zic aşa”.

Radu Benea: O relatare de la corespondenţii noştri în Transnistria, rezumată de Vitalie Enache. Revenim la discuţia noastră cu jurnalista de la Tiraspol, Natalia Scurtul. Natalia, am auzit ce spun părinţii despre pregătirea pentru începutul anului şcolar, dar care este situaţia şcolilor? S-au făcut reparaţiile necesare, au suficiente cadre didactice?

Natalia Scurtul: „Școlile se află în subordinea autorităţilor publice locale şi depind întru totul de buget: dacă sînt sau nu sînt bani pentru reparaţii curente, dotarea cu mobilier ş.a.m.d. Din păcate, autorităţile locale nu sînt în stare să asigure funcţionalitatea şcolilor, iar această povară cade pe umerii părinţilor. Anual, părinţii contribuie cu sume importante la reparaţia din clase, reparaţia şcolilor, paza acestora, pe lîngă cheltuielile consistente pentru pregătirea copiilor lor de şcoală – pentru rechizite, uniformă, ghiozdan, uniformă sportivă. În ce priveşte cadrele didactice, din păcate, în Transnistria e o situaţie foarte tristă. Un număr impunător de cadre calificate s-au concediat din cauza salariilor foarte mici şi pentru că majorările promise au rămas doar pe hîrtie. Chiar şi în aşa-numitele licee de elită nu sînt destui învăţători la disciplinele de bază cum ar fi chimia, fizica, matematica, limba rusă. Cei mai buni pleacă, din păcate, şi în mai multe şcoli şi licee, directorii acestora au anunţat deja la adunările părinteşti că anumite discipline la începutul anului de studii nu vor fi predate”.

Radu Benea: Dar ceva se întreprinde pentru a suplini deficitul cadrelor didactice sau nu?

Natalia Scurtul: „În general, se poate observa că tot mai mulţi studenţi de la facultăţi cu profil pedagogic sînt atraşi în şcoli. Disciplinele sînt predate de studenţi de la anii 2,3 sau 4. Sînt invitaţi, de asemenea, şi foşti învăţători, care se află demult la pensie, dar care sînt totuşi chemaţi în şcoli pentru ca elevii pur şi simplu să nu rămînă fără cunoştinţe. Desigur, de la o asemenea organizare a procesului de studii are de suferit calitatea studiilor. Acest lucru se poate constata şi din rezultatele testărilor sau a examenelor de promovare şi de absolvire. Din păcate, se poate constata că nivelul general de cunoştinţe al copiilor noştri este în scădere”.

Radu Benea: Natalia, dacă ar fi să ne referim la ştirile politice ale săptămînii trecute, aş menţiona o declaraţie pentru Radio Europa Liberă făcută de reprezentantul Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Mizsei. Postul nostru de radio l-a întrebat cum ar putea să evolueze reglementarea transnistreană, în cazul în care la Chişinău guvernarea va fi preluată de la comunişti de către coaliţia celor 4 formaţiuni liderale şi democrate de opoziţie. Să ascultăm declaraţia diplomatului european.

Kalman Mizsei: „Sînt absolut sigur că toate partidele politice importante din Moldova au o poziţie consensuală în ce priveşte reglementarea transnistreană, care trebuie să aibă la bază integritatea teritorială şi suveranitatea ţării, să fie conformă dreptului internaţional şi să ţină cont de interesele ţării şi de interesele populaţiei de pe malul stîng al Nistrului. De aceea, eu nu am nici o îndoială că noul guvern va avea o atitudine foarte responsabilă în această chestiune, indiferent de coaliţiile ce vor fi create”.

Radu Benea: Reprezentantul Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Mizsei.

Amintim că în urma alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie, în Parlamentul Republicii Moldova au intrat 5 partide politice. Comuniştii au obţinut 48 de mandate, din totalul de 101, şi chiar dacă au cei mai muţi deputaţi, sînt perdanţii acestor alegeri, pentru că celelate 4 formaţiuni – Partidul Liberal, Partidul Liberal-Democrat, Partidul Democrat şi Alianţa Moldova Noastră - au acumulat împreună 53 de mandate, adică o majoritate ce le permite să aleagă guvernul. Însă coaliţiei liberal-democrate nu-i ajung 8 voturi ca să aleagă un candidat propriu la funcţia de şef al statului. De aceea, va avea nevoie de voturile partidului comuniştilor. Dacă această etapă nu va fi depăşită, criza politică se va prelungi, parlamentul va fi iarăşi dizolvat, iar noile alegeri vor putea să aibă loc potrivit constituţiei abia la anul viitor. Nu se ştie deocamdată cum vor evolua lucrurile, însă partidul comuniştilor a anunţat că nu are de gînd să provoace alegeri noi.

Natalia, există în Transnistria anumite aşteptări legate de eventuala schimbare a puterii la Chişinău şi evoluţia reglementării transnistrene?

Natalia Scurtul: „Eu cred că orice schimbări, în orice domenii s-ar produce, aduc şi ceva nou, anumite speranţe. Comunicînd cu oamenii regiunii, şi din Tiraspol, şi din din zone rurale, mi s-a cerat impresia că ei nu urmăresc cu atenţie evoluţiile din Chişinău, dar păstrează totuşi o speranţă că schimbarea de putere la Chişinău ar putea să scoată din înţepenire dialogul pentru determinarea statutului Transnistriei. O parte din oameni înclină spre aceea că vom fi recunoscuţi, o altă parte spune că de ne-ar alipi cineva mai repede ca să nu ne mai chinuim atîta cu dublarea paşapoartelor, dublarea banilor. Lumea vrea o anumită certitudine, stabilitate şi speră că în Moldova situaţia politică se va stabiliza pînă la sfîrşitul anului, iar asta va fi o bună motivaţie pentru găsirea unor puncte de contact şi atingerea unor înţelegeri asupra principalelor aspecte de interacţiune. Şi primul lucru pe care şi-l doresc oamenii este ca în sfîrşit să fie reluată circulaţia trenurilor prin teritoriul Transnistriei, ca să avem legătură şi cu Ucraina şi cu Moldova, ca să nu trăim într-un asemenea teritoriu de rezervaţie şi să nu ne simţim rupţi de lume”.

Radu Benea: Opinia invitatului ediţiei de astăzi, jurnalista de la Tiraspol, Natalia Scurtul.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.




XS
SM
MD
LG