Linkuri accesibilitate

Vara ocupată a președintelui Medvedev


Președinții Victor Iușcenko și Dmitri Medvedev

Președinții Victor Iușcenko și Dmitri Medvedev

La opt august președintele Dmitri Medvedev s-a întîlnit cu trupele ruseşti care acum un an, se spune pe pagina de internet a Kremlinului, „au respins agresiunea Georgiei împotriva Osetiei de Sud”.

La zece august a trimis la Duma de Stat un proiect de lege care să-i dea puterea să trimită trupe ruseşti în străinătate care să-i apere pe ruşii de peste hotare, sau să prevină agresiuni împotriva altui stat.

La unsprezece august i-a scris preşedintelui ucrainean Victor Iuşcenko că va întîrzia pe o perioadă nedeterminată de timp numirea unui nou ambasador rus la Kiev, explicînd că face asta din cauza atitudinii „antiruseşti” a lui Iuşcenko. Dar a dat de înţeles că va trimite un ambasador după alegerile ucrainene din ianuarie, cînd ţara va avea „nouă conducere politică”.

Puţine lucruri i-ar fi putut da lui Iuşcenko un sprijin pentru a creşte în sondaje (unde are doar 3 procente susţinere), ca un atac din partea Kremlinului. Dar nu asta a fost probabil intenţia lui Medvedev. Scrisoarea conţine avertismente care sugerează că Rusia vrea să escaladeze tensionarea relaţiilor şi aşa tensionate după disputa legată de gaz din ianuarie.

Lista nemulţumirilor lui Medvedev faţă de politica Ucrainei acoperă practic fiecare aspect al relaţiilor ruso-ucrainene: guvernul de la Kiev a sprijinit Georgia în războiul cu Rusia de anul trecut şi i-a trimis armament;

- Kievul şi-a băgat nasul în flota rusească de la Marea Neagră staţionată la Sevastopol; a întrerupt livrările de gaz rusesc către Europa; a folosit sperietoarea unei ameninţări ruseşti pentrua cere aderarea la Alianţa Nord-Atlantică;

- s-a purtat urît cu investitorii ruşi; s-a angajat într-un revizionism istoric prin glorificarea colaboratorilor nazişti; şi chiar a îndrăznit să tulbure vizita Patriarhului rus în Ucraina.

Toate aceste presupuse ofense sînt atît de grave, încît scrisoarea lui Medvedev lasă foarte puţin loc pentru detensionarea situaţiei. Iar dacă scrisoarea a fost o „simplă” încercare de amestec în treburile interne ale Ucrainei, şi o avertizare ca ucrainenii să nu-l mai voteze pe pro-occidentalul Iuşcenko, nu e pentru prima oară. În timpul alegerilor prezidenţiale din 2004, care au precedat Revoluţia Portocalie din Ucraina, Kremlinul s-a amestecat considerabil luînd partea rivalului lui Iuşcenko, Victor Ianukovici. Intervenţia Moscovei s-a întors însă împotriva ei însăşi şi Iuşcenko a devenit liderul pro-democratic al Ucrainei, propulsat în parte de resentimentele faţă de comportamentul Rusiei.

Dar dacă recenta scrisoare a lui Medvedev e mai mult decît o reluare a celor petrecute în 2004? E oare cumva această scrisoare un semn că răbdarea Rusiei faţă de Ucraina e pe sfîrşite şi că Moscova se pregăteşte pentru acţiuni drastice – cum ar fi încercarea de a recuceri peninsula Crimeea, unde ruşii sînt majoritari?

Bunul simţ ne spune că o asemenea mişcare ar cauza o pagubă ireparabilă relaţiilor Rusiei cu Europa şi Statele Unite. Şi tot bunul simţ sugerează că proiectul de lege trimis de Medvedev la Duma de stat pe 10 august privind trimiterea de trupe ruseşti peste graniţă nu e probabil decît o încercare de rutină de a umple găurile din legislaţia rusească.

Bunul simţ ne-ar putea spune mai departe că liderii ruşi nu vor fi atît de nesăbuiţi ca să folosească forţa militară în Crimeea, unde se relatează că etnicii ruşi dobîndesc paşapoarte ruseşti şi unde etnicii ruşi deservesc baza navală de la Sevastopol. Şi tot potrivit bunului simţ Ucraina ar putea fi o provocare mai mare pentru armata rusă decît a fost Georgia, ia asta ar putea servi drept descurajare.

Bunul simţ e liniştitor. A te lăsa însă călăuzit numai de bunul simţ duce uneori la rezultate surprinzătoare, aşa cum a demonstrat războiul de anul trecut dintre Rusia şi Georgia. Scrisoarea lui Medvedev către liderul ucrainean este o ocazie de a ne angaja în speculaţii care n-au nimic cu bunul simţ în legătură cu adevăratul motiv care stă în spatele acestei scrisori, şi o ocazie de a ne exersa imaginaţia colectivă în a urmări un anumit curs al evenimentelor care să ne sporească încrederea în bunul simţ.


Mesajul lui Medvedev – Preşedintele Medvedev a avut o vară ocupată
Eugene B. Rummer, David J Kramer, IHT, 21.08.09


Autorii articolului din IHT sînt Eugene B Rumer, de la Institutul Naţional de Studii Strategice din cadrul Universităţii Naţionale de Apărare din Washington şi David J Kramer, de la German Marshall Fund din Statele Unite, fost asistent al secretarului de stat responsabil cu Rusia, Ucraina, Belarus şi Moldova în administraţia George W Bush.
XS
SM
MD
LG