Linkuri accesibilitate

„Conducerea Moldovei nu vrea să-i ajute pe găgăuzi sa învețe limba moldovenească”


La încheierea celui de-al doilea Congres mondial al găgăuzilor

Cel de-al doilea Congres mondial al gagauzilor s-a incheiat astazi cu desfasurarea unor programe artistice, care au suplinit discutiile purtate ieri vis-a-vis de planurile propuse pentru urmatorii trei ani de revenire la cultura si traditiile etniei gagauze. Congresul isi propune sa reia relatiile cu conationalii din diferite colturi ale lumii, sa infiinteze un Centru Cultural al gaguzilor, dar si sa intreprinda masuri pentru integrarea respectivei etnii in societatea moldoveneasca. Vitalie Enache s-a aflat la eveniment si are amanunte.

Zeci de formatii folclorice din diferite tari au cantat si dansat astazi pe strazile orasului Comrat la incheierea celui de-al doilea Congres mondial al gagauzilor. In centrul Comratului s-a adunat multa lume pentru a savura evenimentul. Pe langa oamenii simpli, nici oficialitati din autonomie nu s-au sinchisit sa guste din vinul si bucatele de la tarabele deschise cu ocazia sarbatorii.

Printre organizatori s-a numarat si Stepan Topal, unul din liderii gagauzilor de pe vremea cand autonomia avea statut de regiune autoproclamata. Stepan Topal ne-a spus ca in acest an congresul a fost unul special, pentru ca si-a propus sa reinvie valorile identitare ale poporului gagăuz: „Am hotarat prin rezolutia adoptata la congres sa actionam mai hotarat in ce priveste studierea limbii gagauze in scoli, ceea ce nu avem inca astazi. A fost ales un consiliu coordonator care in urmatorii trei ani, pana la urmatorul congres, va trebui sa lucreze. Sa gaseasca acele comunitati care se afla si in SUA, si in Canada, Brazilia, Australia si in toata lumea. Sa imbunatateasca relatiile cu ele si sa coordoneze aceasta activitate. Urmeaza a fi creat un fond in acest sens. In primul rand urmeaza comitetul executiv sa exercite o influenta. Contam bineinteles si pe oamenii de afaceri gagauzi care nu sunt tocmai bogati, dar oricum mai avuti, care ne-au si promis ca se vor implica”.

Stepan Topal ne-a mai spus ca in rezolutia de ieri, Congresul gagauzilor si-a propus sa identifice si masurile care trebuie luate pentru integrarea gaguzilor in societatea moldoveneasca, lucru care in opinia sa ramane pana astazi nerealizat: „La noi in Gagauzia sunt multe licee moldovenesti. Noi ramanem deschisi pentru cei care vor sa-si dea copiii sa invete la liceele moldovenesti. Dezvoltand limba gagauza, ne propunem sa invatam si limba de stat a R. Moldova, dar pentru asta avem nevoie de ajutor. Noi deja de 15 ani simtim ca conducerea Moldovei nu vrea sa-i ajute pe gagauzi sa invete limba moldoveneasca. Aici exista si factorul politic. Adica daca poporul gagauz va cunoaste bine limba de stat, atunci ei vor tinde sa conduca anumite institutii de stat. Dar asta nu se vrea. De exemplu, chiar si pe vremea conducerii sovietice in structurile statului moldovenesc erau mai multi reprezentanti ai poporului gagauz decat acum.”

Intr-o papetarie din Comrat am intalnit o profesoara de limba romana sau moldoveneasca, dupa cum o numeste dansa, chiar daca accepta ambele denumiri. Ea sustine ca orice persoana trebuie sa cunoasca limba statului in care traieste, indiferent de nationalitate: „Eu cred ca trebuie de invatat. Chiar eu impreuna cu fratele meu am absolvit scoala rusa. Dar mama vorbea cu noi tot timpul in limba moldoveneasca, cu vecinii vorbea la fel. Aveam o strada unde locuiau mai multe etnii si toti ma intrebau de ce mama ne invata limba moldoveneasca, iar ea le raspundea: lasa-i s-o cunoasca pentru ca vor avea nevoie de ea. Si intr-adevar un om care cunoaste mai multe limbi are de castigat in viata. Dar mai ales ca noi locuim aici in Moldova, totusi Gagauzia e o parte a Moldovei.”

La al 2-lea Congres Mondial al găgăuzilor
Majoritatea celor cu care am stat de vorba la Comrat spun ca in Moldova nu exista probleme interetnice, iar lumea se arata ingrijorata in primul rand de criza economica prin care trece R. Moldova: „Vrem sa avem de lucru ca oamenii nostri sa nu plece peste hotare. Mai multe fabrici sa deschida. De exemplu toti copiii mei se afla peste hotare; vrem ca cei de la conducere sa fie mai prietenosi, cum era mai inainte. Sa nu se apuce iar de alegeri, dar sa se gandeasca la popor, la viitorul copiilor nostri, sa nu ne uite; la varf se duce lupta pentru putere si nu pot ajunge la un numitor comun. Esalonul de sus traieste mult mai bine decat cel de jos.”

Cu toate grijile pe care spun ca le au, etnicii gagauzi au sarbatorit pentru a mai uita de ele, exprimandu-si speranta ca dupa ultimele alegeri parlamentare lucrurile se vor schimba cit de curind in bine.
XS
SM
MD
LG