Linkuri accesibilitate

Datoria externa a Romaniei atinge in aceaste zile un maxim istoric de 57 de miliarde de euro. Eurostat, care este institutul statistic al Uniunii Europene, anunta astazi ca Romania are un deficit comercial in continua crestere, dupa o reducere cu 36 la suta in primele cinci luni ale anului. În iunie, de pilda, diferenta dintre valoarea importurilor si cea a exporturilor în relaţiile Romaniei cu partenerii din afara Uniunii a fost de 200 milioane euro, al nouălea deficit din Uniune.

Pentru a rezolva problemele dramatice prin care trece Romania, care are cea mai mare datorie externa dintre tarile din zona, cele doua partide care formeaza guvernul incearca sa gaseasca solutii care sa opreasca rostogolirea tarii intr-o depresiune incontrolabila. Expertii se tem ca Romania nu va putea face fata virfurilor de plata a datoriilor, fiindca dincolo de imprumuturile luate de la Fondul Monetar International si de la Uniunea Europeana, guvernul isi incarca regulat nota de plata cu noi credite de la bancile comerciale pentru a putea plati lunar salariile bugetarilor si pensiile. Uriasul imprumut extern devine astfel un factor de risc pentru Romania, dar Fondul face presiuni asupra tarii sa-si reduca cheltuielile inclusiv prin reformarea administratiei centrale si locale. Acesta este de altfel motivul pentru care cele doua partide aflate la guvernare sint nevoite sa se apuce de treaba intr-un moment in care aceste formatiuni se pregateau de campania electorala pentru prezidentialele de la sfirsitul acestui an. Pe acest fond socialistii si democrat liberalii se concureaza reciproc si se boicoteaza reciproc atit in privinta solutiilor anticriza, cit si in aplicarea unor decizii luate in acelasi scop de guvern.

Din cele 32 de masuri convenite astazi 15 privesc stimularea economică, 9 se referă la cresterea veniturilor bugetare, 6 au în vedere rationalizarea cheltuielilor bugetare şi două vizează cresterea lichidităţii monetare în sectorul bancar. Specialistii socotesc insa ca masurile sint subtiri si nu vor da roadele asteptate de FMI. Astfel de pilda pentru cresterea competitivitatii economice se prevede extinderea programului Rabla pentru tractoare si alte utilaje agricole începind cu 1 ianuarie 2010; extinderea programului Rabla pentru persoane juridice de la 1 septembrie 2009; modificarea Legii investiţiilor prin scaderea plafonului de aplicare a stimulentelor fiscale pentru investitii directe de la 50 de milioane de euro la 10 milioane de euro. Pentru a arata cit de inconsistent este noul program anticriza al guvernului, cotidianul economic Business Standard a aparut astzi cu prima pagina alba.



XS
SM
MD
LG