Linkuri accesibilitate

Nu avem timp pentru discuții bizantine în sens politic, un interviu cu ministrul economiei Igor Dodon și deputatul democrat Valeriu Lazăr

În emisiunea de astăzi revenim la discuţia despre creditele de care are nevoie Moldova pentru a depăşi criza economică. Responsabilii de Guvern spun că, după mai multe luni de declin economic, se înregistrează o uşoară creştere în mai multe ramuri ale industriei. Acelaşi lucru îl constată şi unii experţi independenţi. Totuşi deficitul bugetar e de peste 2 miliarde de lei şi pentru a ieşi din încurcătură, e nevoie de bani. Actualul Guvern a negociat două credite în exterior – de jumătate de miliard de dolari cu Federaţia Rusă şi de un miliard de dolari – cu China. Negocierile n-au fost finalizate încă în niciunul din cele două cazuri, având în vedere îndelungata campanie electorală, ce s-a încheiat abia odată cu alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie, dar şi procedura mai complicată probabil.
Experţii independenţi recomandă, însă, viitorului Guvern să contracteze credite prin intermediul organismelor internaţionale, cum ar fi Fondul Monetar Internaţional. Misiunea FMI a suspendat în primăvară negocierea unui acord de asistenţă financiară cu Guvernul de la Chişinău, anunţând că e dispusă să revină la masa tratativelor după instalarea unei guvernări stabile.

Într-o declaraţie de presă, ministrul Economiei Igor Dodon afirma că ar fi mai puţin riscant pentru Guvern să contracteze împrumuturi de pe piaţa internă prin emiterea hârtiilor de valoare, cu o rată a dobânzii mai mică, decât să împrumute bani de peste hotare. Părere neîmpărtăşită de alţi experţi, în opinia cărora, deşi teoretic Guvernul ar putea face acest lucru, există riscul să nu aibă suficiente resurse interne. De la cine ar fi mai convenabil Moldovei să ia credite pentru a depăşi criza economică şi pe ce direcţii prioritare trebuie orientate – aceste şi alte întrebări i le vom adresa acum ministrului Economiei, Igor Dodon şi deputatului democrat, Valeriu Lazăr, fost ministru al economiei
.

Elena Cioina: D-le Dodon, in campania electorala ati accentuat bunavointa Rusiei de a acorda Moldovei un credit in valoare de jumatate de miliard de dolari. Acum insa vorbiti tot mai insistent despre pericolul creditelor externe. Inseamna asta cumva ca Rusia a renuntat sa mai acorde Moldovei acel credit?

Igor Dodon: Nu. In primul rand creditarea pe piata interna, am mentionat saptamana precedenta, este mai binevenita pe termen scurt. Pe termen mediu si lung obligatoriu vom fi nevoiti sa contractam credite externe. A fost mentionat de cateva ori in presa ca Fondul Monetar ar fi impotriva creditarii la bilateral. As dori sa raspund imediat si la aceasta intrebare. Atunci cand am dus negocierilr cu FMI in luna iunie, am ajuns la intelegerea ca noi avem dreptul sa contractam credite la bilateral in conditii comerciale. De fapt, au si fost lansate negocierile cu Federatia Rusa si cu China. Cu Federatia Rusa s-a ajuns la semnare acordului; acordul urma sa fie semnat iulie, insa am considerat oportun sa revenim la acest subiect dupa alegeri, deoarece consideram ca acest credit si creditele externe urmeaza sa fie accesate de noul guvern.

Valeriu Cater: D-le Dodon, de altfel despre conditii, de ce sunt ele atat de putin cunoscute? Nu va pare ca a fost extrem de lipsit de transparență modul in care a fost negociat creditul cu Rusia si conditiile pe care le-ar pune China pentru acordarea creditului de acolo?

Igor Dodon: Toate conditiile se include in acordul de creditare care, de fapt, nu a fost semnat nici intr-un caz, nici in altul. Conditiile sunt, daca e sa vorbim de termen, de 15 ani plus o perioada de gratie. In ceea ce tine de dobanzi, dobanzile se negociaza si noi le cunoastem la aceasta etapa. Urmeaza a fi introdusa doar la momentul semnarii acordului de finantare.

Valeriu Cater: Dar poate e timpul sa cunoasca si cei care pretind sa preia viitoarea guvernare care vor fi dobanzile, care vor fi conditiile?

Igor Dodon: Conditiile de finantare sunt libor plus 3-4 procente. Asta ar insemna ca in mediu un credit comercial pentru Republica Moldova ar fi posibil in limitele de la 3-4 pana la 6-7 procente anual.

Elena Cioina: D-le Lazar, viitoarea guvernare, daca va fi una a Aliantei, va continua sa negocieze aceste credite – din Rusia si din China?

Valeriu Cater: Chiar daca ar fi sa presupunem ca exista anumite conditionari politice sa zicem acolo?

Valeriu Lazar: Sigur ca, subscriu si eu sub ceea ce a declarat d-l ministru Dodon, Republica Moldova deja pe termen scurt are nevoie si de finantari din afara. De aceea noi vom continua sau vom prelua dosarele de la colegii nostria actuali. Vom incerca cel putin sa le preluam. Si, inclusiv vom duce pana la un sfarsit logic si aceste negocieri, care n-ar fi ele.

Valeriu Cater: Dar, d-le Lazar, de altfel despre viitoarea guvernare, intr-un interviu pentru Europa Libera ambasadorul Starelor Unite la Chisinau, Asif Chaudhry declara ca o guvernare stabila, asa cum o vrea Fondul Monetar International, ar insemna si alegerea presedintelui. Credeti ca e posibil asa ceva in timpul apropiat, avand in vedere nevoia urgenta de credite asa cum o spuneti si Dvs?

Valeriu Lazar: Pai tocmai situatia economica si in special bugetara ma face sa cred ca colegii nostri din Partidul Comunistilor vor fi destul de concilianti in procesul de negocieri si de fapt vom gasi o solutie pentru a trece acest prag constitutional – alegerea presedintelui. Eu pornesc de la premisa ca acest lucru se va intampla si vom avea totusi posibilitatea sa demaram procedurile politice interne, astfel incat sa avem un guvern functional. Chiar nu avem timp pentru discutii bizantine, prea multe, in sens politic. Revenind la ideea cu deficitul bugetar si cu creditele externe, fara indoiala in perioada crizei economice nu suntem noi prima tara care avem un deficit bugetar mai mare decat se intampla de regula. In ciclu economic suntem in crestere, dar nu lucrul acesta este cel mai periculos. Mai periculos este ca apar semnele unui deficit bugetar structural, adica atunci cand stataul isi acopera deficitul bugetar atragand resursele pe intern si astfel se contrange activitatea investitionala. Eu zic sa fim foarte atenti la ce se intampla cu investitiile.

Elena Cioina: Dar care sunt riscurile, d-le Lazar?

Valeriu Lazar: Fiindca investiile in capital fix sunt in descrestere. D-l ministru ma va corecta, dar 33 si ceva la suta avem pe sase luni investitii in capital fix in scadere. Asta inseamna ca noi nu cream de fapt baza pentru dezvoltarea economica ulterioara si mai mult decat atat constrangem baza fiscala pentru impozitele pe care le-ar plati sectorul real cand isi va reveni. De aceea noi avem de fapt doua sarcini. Pe de o parte, sunt de acord, sa gasim instrumente financiare prin care sa acoperim pe termen scurt deficitul bugetar, dar in acelasi timp, noi avem o sarcina poate mult mai importanta – sa stabilizam economia si sa stimulam cresterea econmica. De aceea trebue sa fim foarte atenti cu acest mix de politici – politica bugetara-politica fiscala si, pe de alta parte, politica de stimulare economica. Care include si elemente de politica fiscala. Adica noi trebuie sa luam lichiditatile mai simplu spus, trebuie sa creditam deficitul bugetrar, dar intr-o masura in care lasam lichiditati pe piata interna pentru sectorul real. Or, ceea ce se intampla acum, imi permit sa zic, ca noi pe undeva constrangem activitatea investitionala. Asta este un pericol poate si mai mare decat deficitul bugetar.

Igor Dodon: Daca-mi permiteti sa fac o remarca, in primul rand, la moment, lichiditati pe piata care ar putea fi reorientate la sectorul real al economiei sunt de circa 2 miliarde de lei – lichiditati suplimentare in sectorul bancar. Care, din considerente ca avem criza economica si ca nu se directioneaza spre investitii, cauta alt instrument cum ar fi hartiile de valoare de stat. Deoarece, ceea ce spune colegul d-l Lazar ar fi logic cand s-ar investi in hartii de voaloare de stat cu o dobanda destul de mare – de 20 la suta. Insa dobanda este de 2 la suta. Si atunci cand nu se dau credite cu 13-14 la suta in sectorul real al economiei si se investeste in hartii de valoare de stat cu 2 la suta, inseamna doar una – asteptarile banclor comerciale care sunt conditionate atat de criza economica, cat si de criza politica si incertitudinea ce se va intampla mai departe, ii face sa nu riste, sa nu investeasca in sectorul real al eonomiei. In ceea ce tine de buget si de deficitul bugetar. Intra-devar deficitul bugetar, in conditiile unei crize economice este in crestere. Noi considerma ca anul acesta va f in jur de 7-8 la suta cel putin. Probabil, calculele noastre ne arata, si 9 la suta. Este grav sau nu? Acest lucru nu este grav atata timp cat sunt surse de acoperire a acestui deficit. Sursele de acoperire pe termen mediu, obligatorii – si am mentionat-o si saptamana precedenta – va fi necesar ca guvernul nou sa faca cateva lucruri. Unu. Sa dispuna de sustinere politica a legislativului, deoarece va fi necesar de a efectua reforme si reforme nu simple. As dori sa mentionez ca aceste reforme noi am fost gata sa le promovam in luna aprilie. si vom spune, d-l Lazat, in criza economica atunci si acum, ca acum e necesar sa fie ales presedintele, voi spune ca era necesar sa fie ales si in luna aprilie.

Valeriu Cater: D-le Dodon, pentru ca ati abordat aceasta tema Dvs si inainte de a reusi sa va intreb eu. Este situatia economica de azi un argument in sensul negocierilor cu opozitia. Sunt gata comunistii sa uite de supararile ce le-au fost provocate de fosta opozitie sa dovedeasca mai multa marinimie, daca pot sa ma exprim in acest fel?

Igor Dodon: Nu am dreptul sa ma exprim în numele Partidului Comunistilor. Ce pot sa spun insa la sigur este ca un singur partid, care are o pondere destul de mare in Parlament, o sa aiba un comportament mult mai responsabil, decat cateva partide mai mici. Atat dupa alegerile precedente, cat si dupa alegerile care sunt acum. In ceea ce tine de criza, daca sa revenim la subiectul de baza pe care-l discutam, nu politic, criza de fapt ne-a lovit cel mai mult in trimestrul unu, pana in aprilie-mai. Unele sectoare sunt la pamant, cum ar fi constructiile, si nu cred ca in acest an isi vor reveni, deoarece sunt necesare mai multe politici si actiuni de a fi lansate. Insa alte sectoare, care tin de exporturi, deja dau primele semnale de crestere. Si acest lucru ar fi destul de real, foarte posibil, daca ar fi intreprinse cateva masuri. Unu: in regim de urgenta, stabilirea unui consens politic, unui dialog politic. Un guvern functional, un Parlament care sustine reformele. Doi: Modificarea cadrului legal. Rectificarea bugetului anului 2009, politica fiscala. Trei: Inceperea negocierilor cu partenerii straini. In special, cunoastem ca saptamana trecuta MCC, Corporatia Milenium a luat decizia de a acorda Republicii Moldova bani pentru drumuri. Daca o sa acem toate aceste actiuni consecvent – noi suntem disponibili a propos sa ducem acest dialog – cred ca am putea iesi in timpul cel mai apropiat.

Elena Cioina: D-le Lazar, Dvs impartasiti optimismul d-lui Dodon?

Valeriu Lazar: De fapt, d-l Dodon nu inspira prea mult optimism in actuala situatie economica. Dar de fapt eu cred ca noi avem si in Partidul Comunistilor – spuneam si cu alta ocazie – avem o echipa destul de numeroasa in diferite domenii. Eu cred ca noi avem toate sansele sa avem o opozitie constructiva si foarte responsabila si cu o expertiza care va fi oferita. Fiindca de fapt – spunea cuvantul povara – povara este a tarii, nu a opozitiei, fie a altui partid. De aceea eu cred ca noi trebuie sa lasam deoparte ambitiile politice. Noi, cel putin cu d-l Dodon, mai sunt si alti colegi care nu avem multa inertie in spate. Adica nu avem un trecut politic care ne-ar face sa batem pasul pe loc. Cred ca noi o sa depasim mai repede aceste neintelegeri in plan politic, ca sa ne asezam impreuna si aupra dosarelor care, repet, sunt in lucru la diferite ministere, sa gasim solutii. In sensul asta – da, eu sunt optimist, nu sunt situatii din care nu pot fi gasite solutii. Consectivitatea cam aceea ar fi. Intr-adevar trebuie in primul si in primul rand sa introducem claritate care este situatia cu bugetul, care este situatia reala cu economia, adica sa avem niste previziuni foarte si foarte realista si intr-o maniera foarte deschisa, onesta si profesionista cu partenerii nostri de dezvoltare o sa identificam care sunt prioritatile noi si care este deficitul, hadicapul de finantare. Si in care conditii ar trebui sa atragem aceste finantari. Adica acest exercitiu urmeaza sa-l facem impreuna cu FMI, cu Banca Mondiala, si abia dupa aceea, avand in fata acest tablou pe cel putin 4-5 ani inainte, atunci sa vedem unde ne putem noi duce si in ce conditii sa contractam credite. Care ar fi conditiile acestor credite. Anume aceasta consecutivitate cred ca a fi una corecta, una profesionista si ar gasi intelegere si in sens politic.
XS
SM
MD
LG