Linkuri accesibilitate

Cum văd găgăuzii reglementarea transnistreană

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Iată principalele titluri:

Exporturile transnistrene dau semne de revigorare, dar sînt departe de a ieşi din criză.

„Sigur că ne dorim să fie mai bine, dar această creştere e numai pentru ultima lună. Pînă atunci, exporturile au cunoscut o prăbuşire catastrofală”, spune invitatul ediţiei de astăzi, jurnalistul de la Tiraspol, Maxim Kuzovlev.

Şi un reportaj de la Comrat despre cum văd găgăuzii reglementarea transnistreană.

Începem emisiunea, ca de obicei, cu un buletin de ştiri cu principalele evenimente ale săptămînii trecute, prezentate de colega mea, Diana Răileanu.

Ştiri:
----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Ambasadorul Statelor Unite în Republica Moldova, Asif Chaudhry, a declarat că odată cu formarea noului guvern la Chişinău, oricare ar fi acesta, se aşteaptă la progrese în negocierile privind soluţionarea problemei transistriene: „Sigur mă aştept la progrese, este în interesul tuturor părţilor implicate. Eu nu am văzut nici un semnal, din partea elitei politice sau a guvernului că nu ar fi toţi interesaţi să se ocupe de această problemă. Aşa că dacă există voinţă şi interes în ţară şi printre mediatorii externi, nu văd nici un motiv ca negocierile să nu înainteze”, a declarat ambasadorul american, într-un interviu cu postul de radio Europa Liberă. Asif Chaudhry a declarat între altele că în acest moment, nu există motive de îngrijorare faţă de o eventuală schimbare a poziţiei Rusiei la negocierile în problema Transnistriei, după tensionarea din ultima perioadă a relaţiilor Moscovei cu Ucraina şi Georgia. Ambasadorul american a spus că „toţi actorii implicaţi în negocieri, inclusiv Rusia şi Statele Unite, admit că formatul 5+2 este sigurul recunoscut international şi că în acest format trebuie găsită o soluţie acceptabila pentru toate partile, şi mai important, o solutie care să respecte suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, în granitele recunoscute international”.

Începînd cu 24 august, grănicerii ucraineni vor verifica selectiv călătorii străini dacă dispun de suficienţi bani pentru perioada sejurului. Măsura se va aplica călătorilor din Moldova, Tadjikistan, Azerbaidjan, Uzbekistan, ţărilor africane si asiatice. Vor fi exceptaţi locuitorii zonelor din apropierea graniţelor Ucrainei. Călătorii străini vor trebui să confirme că dispun de echivalentul a 1200 de euro în numerar sau pe card bancar, prezentînd extrasul de cont pentru ultimele 3 zile.

Patru deputaţi din Parlamentul german, reprezentînd toate grupurile politice din Bundestag au semnat o declaraţie în sprijinul Alianţei pentru Integrarea Europeană înfiinţată la Chişinău. Declaraţia îi îndeamnă pe liderii celor 4 partide liberale şi democrate să alcătuiască urgent echipa şi programul de guvernare într-o Moldovă, citez, “confruntată cu probleme serioase pe plan economic şi politic, în condiţiile unei situaţii bugetare dezastruoase”. Reprezentanţii celor patru grupuri politice din Bundestag, scriu şi că fără susţinere din partea Uniunii Europene şi a instituţiilor financiare internaţionale nu va fi posibilă stabilizarea financiară, economică şi politică a Moldovei.

Georgia a calificat vizita in regiunea separatista Abhazia a premierului de la Moscova, Vladimir Putin, din 12 august, drept încă o provocare din partea Moscovei şi încă o încercare de a destabiliza situaţia din Caucazul de Sud. In cadrul vizitei sale de la Suhumi, premierul rus a promis un ajutor militar de jumătate de miliard de dolari autorităţilor separatiste. In urma războiului ruso-georgian de anul trecut, Rusia si Nicaragua au recunoscut independenta Abhaziei si Osetiei de Sud.

Administraţia prezidenţială de la Kiev a caracterizat recenta scrisoare trimisa de preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, preşedintelui ucrainian Viktor Iușcenko drept un atac împotriva naţiunii ucrainiene şi o dovadă că liderii de la Moscova sunt încă „ ostatecii vechilor complexe imperiale” ruse. Mesajul liderului de la Kremlin a fost lansat si pe video blogul preşedintelui Medevedev. Acesta il acuza pe actualul preşedinte de la Kiev de atitudine anti-ruseasca şi îşi exprima speranta că noii lideri de la Kiev, după alegerile prezidenţiale din 17 ianuarie vor adopta un alt ton al relatiilor cu Moscova. Fostul preşedinte ucrainian Leonid Kravciuk a declarat Europei Libere că alegerea viitorului preşedinte ucrainian nu este treaba Moscovei, ci dreptul suveran al poporului ucrainian.

Organizatia non-guvernamentala Amnesty International a cerut comunităţii internationale sa exercite presiuni asupra autorităţilor de la Moscova pentru a pune capat la ceea ce Amnesty International a numit „vinatoarea de militanti pentru drepturile omului”. Apelul vine dupa ce in ultimul timp, 3 militanti pentru drepturile omului au fost ucişi in Cecenia. Amnesty International spune şi că in mod sistematic autorităţile ruse au împiedicat investigatiile in cazul crimelor comise impotriva activistilor pentru drepturile omului.

Secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen s-a pronunţat pentru un parteneriat strategic mai strîns cu Rusia. Într-o convorbire avută la Bruxelles cu trimisul special al Rusiei la Alianţa Nord Atlantică Dmitri Rogozin, Rasmussen a spus că Consiliul NATO Rusia ar trebui să devină un forum al cooperării în probleme strategice.


---------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Dragi ascultători, invitatul emisiunii de astăzi este jurnalistul de la Tiraspol Maxim Kuzovlev, pe care l-am întrebat mai întîi ce evenimente ale săptămînii trecute i s-au părut mai importante?

Maxim Kuzovlev: „Liderul Trasnistriei Igor Smirnov a revenit din concediu, în timp ce Sovietul suprem a ieşit în vacanţă. Smirnov s-a întîlnit cu directorii de întreprinderi, inclusiv cu Felix Kreichman, directorul întreprinderii Electromaş, care pentru prima dată în istoria sa şi-a oprit complet activitatea. Din cauza crizei, Rusia nu mai cumpără producţia Electromaşului, unde lucrează aproape 1500 de oameni şi despre care mulţi spun că este leagănul Transnistriei, pentru că acolo, însuşi Smirnov a fost cîndva director”.

Radu Benea: Ministerul reintegrării de la Chişninău a făcut publice ultimele date privind comerţul exterior al regiunii transnistrene. Cifrele inspiră o oarecare speranţă, dar se pare că Transnistria e totuşi mai aproape de începutul crizei, decît de sfîrşitul ei. Sau nu? Cum vi se pare?

Maxim Kuzovlev: „Datele ministerului reintegrării arată o creştere de 55 la sută a exportului în luna iulie, comparativ cu media luară din prima jumătate a anului. Sigur că ne dorim să fie mai bine, dar această creştere e numai pentru ultima lună. Pînă atunci, exporturile au cunoscut o prăbuşire catastrofală. Spre exemplu, uzina metalurgică de la Rîbniţa nu s-a oprit niciodată de cînd există şi doar acum, pe timp de criză, şi-a sistat activitatea. Electromaşul - la fel. Desigur, 55 la sută e o creştere fantastică. Însă, dacă ţinem cont că pînă acum exporturile erau în cădere liberă, n-aş spune că am ieşit încă din groapă. Mai degrabă, abia începem să ne căţărăm, încet-încet, ca să ieşim”.

Radu Benea: Ce anume a determinat această creştere de 55 la sută a exporturilor?

Maxim Kuzovlev: „Practic, este din contul a trei întreprinderi: uzina metalurgică de la Rîbniţa, fabrica de textile Tirotex şi Centrala electrică de la Cuciurgan, care a devenit cel mai mare exportator nu numai din Transnistria, dar şi din Moldova. Centrala exportă masiv energie electrică în România. Sigur, e un lucru pozitiv. Electromaşul a a avut de pierdut, pentru că producţia sa o cumpără Rusia, în timp ce Cuciurganul exportă într-o ţară a Uniunii Europene. Astăzi, 52 la sută din exporturile transnistrene revin ţărilor UE. Comerţul cu CSI s-a redus şi constituie 32 la sută. E o lege economică: marfa se duce la cel care plăteşte”.

Radu Benea: Unii economişti au constatat chiar un anume paradox al situaţiei cînd România şi Moldova au ajuns să fie un fel de colac de salvare al Transnistriei, menţinînd-o pe linia de plutire prin faptul că absorb o bună parte a exporturilor transnistrene, care nu mai pot intra pe timp de criză pe pieţele ruseşti, bunăoară, sau pe alte pieţe tradiţionale din Est.

Maxim Kuzovlev: „Ele ar fi un colac de salvare, dacă ar fi menţinut ritmul exporturilor de pînă la cădere. Marea majoritate a întreprinderilor din Transnistria şi-au sistat activitatea. În Bender, al treilea oraş ca mărime şi potenţial industrial, astăzi nu există întreprinderi care să lucreze toată săptămîna. La Tiraspol, să dea domnul să lucreze 7 întreprinderi din cele 42 de altădată. Lucrează sporadic, doar atunci cînd au comenzi. Ar fi exagerat să spunem că România şi Moldova sau UE, fără să vrea, salvează Transnistria. E o chestiune ce ţine strict de afaceri. Dacă n-ar fi în cîştig, nu ar cumpăra”.

Radu Benea: „Se poate spune că această criză ar fi scos în evidenţă nişte probleme de structură a exporturilor şi în general a economiei transnistrene?”

Maxim Kuzovlev
: „Structura exporturilor transnistrene a fost tot timpul volatilă, pentru că spre exemplu, dacă începe să lucreze centrala de la Cuciurgan sau uzina metalurgică de la Rîbniţa, exporturile vor avea o creştere de zeci de procente, dacă nu lucrează – scăderea e proporţională”.

Radu Benea: „Reiese că regiunea transnistreană e un fel de ostatec al cîtorva întreprinderi gigant...”

Maxim Kuzovlev: „Mai există şi sprijinul financiar din Rusia, datorită căruia pensionarii primesc un supliment la pensie, iar casele de copii au întreţinerea necesară. Sigur că există această postură de ostatec, asta ştie toată lumea. Aş adăuga aici şi un alt lucru important, o veste recentă: înăsprirea drastică de către grănicerii transnistreni a controlului la intrarea şi ieşirea din Transnistria, mai cu seamă în direcţia Moldovei. Deci, pe lîngă acel control triplu care exista – la grăniceri, serviciul migraţie şi cel vamal, acum grănicerii trec numele tuturor într-o bază de date computerizată, indiferent că dacă eşti transnistrean sau nu, sau de cîte ori pe zi a intrat sau ai ieşit din Transnistria”.

Radu Benea: „Explicaţii oficiale însă nu au existat, din cîte se ştie...”

Maxim Kuzovlev: „Nu există explicaţii oficiale, dar neoficial se zice că asta se face pentru a demonstra că Transnistria există ca stat, că are graniţă, ca oamenii să simtă că intră şi ies de pe teritoriul unui stat. Aş zice că e o explicaţie absolut idioată. În condiţiile crizei economice şi cînd astăzi în lume au loc cu totul alte procese, să te izolezi de restul lumei, urmînd exemplul Koreei de Nord, nu are nici un sens. Asta nu provoacă decît dezgustul oamenilor. Eu nu am văzut la punctul de control nici un transnistrean care să fie mîndru de faptul că este acum verificat cu mult mai minuţios. Pentru că traversarea graniţei transnistrene nu e cel mai plăcut moment în viaţă”.

Radu Benea: opinia invitatului nostru, jurnalistul Maxim Kuzovlev, de la Tiraspol.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Corespondenta noastră Elena Moldoveanu s-a aflat zilele trecute la Comrat, unde nu a ezitat să afle, discutînd tot cu lumea la întîmplare pe stradă, ce cred găgăuzii despre şansele reglementării transnistrene şi eventuale soluţii ale conflictului transnistrean.

La Comrat am ţinut mai întîi să cumpăr un ziar din care să mă documentez despre viaţa urbei sudice. Vînzătorul de la chioşc mi-a spus că în limba română nu are decît un miniabecedar, în schimb pentru un cunoscator de limba rusă are tot ce îi doreste sufletul: ”Argumentî i factî, Komsomolskaya Pravda, Puls, Komratskie vedomosti, Comunist, Moldavschie vedomosti...”

Vînzătorul de ziare constată că e o situaţie firească, în condiţiile în care la Comrat se vorbeşte mai mult ruseşte. „La fel ca la Tiraspol”, conchide el cumva sarcastic, ridicînd mingea la plasa unui domn, care intervine în discuţia noastră cu părerea că cele doua regiuni, deşi uneori au fost mînă în mînă ca să smulgă de la Chișinau cît mai multe drepturi, acum promovează politici total diferite. Omul se declară convins că Găgăuzia, fiind un model de autonomie teritorială, ar putea convinge şi Tiraspolul să revina în componenţa Moldovei: „Dacă vor face federaţie, atunci ar putea să se unească. Moldova trebuie să fie unită, că dacă Transnistria e aparte, nimeni nu ne dă ajutoare, nici Rusia, nici UE. Au zis că vom primi ajutoare, credite, numai cînd la noi va fi stabilitate.”

La piaţa agricolă din Comrat intru în vorbă cu cîteva femei istovite de muncile de la sat pe care le intreb ce ştiu despre Transnistria : ”Nici nu ştiu ce e asta... Nu ştim nimic despre Transnistria, noi în aşa politică nu ne băgăm, noi sîntem cu pămînturi, cu munca noastră.”

În capitala găgăuză, pe strada Pobeda, adica a Biruinţei, l-am intilnit pe pensionarul Nicolai Ianioglo, care nu stă să cîntărească prea mult cuvintele, cind vine vorba despre Transnistria, cica e „o boală cronică a Moldovei”: „A venit vremea să aibă şi Tiraspolul, la fel ca Găgăuzia, o singură mamă şi un tată – cu centrul la Chişinău. Destul cît şi-a făcut de cap! Cînd spun mama mă refer la speaker, iar tatăl - şeful statului. Iar Transnistria ar fi copilaşul care ar urma să se cuminţească pentru totdeauna!”

Un alt locuitor din Comrat, Leonid Decev este şi mai categoric: „Transnistria niciodată nu va accepta să se unească iarăşi cu Moldova, văzînd ce se face în Găgăuzia. Autonomia există formal, pentru că în realitate comuniştii au lichidat-o. Găgăuzia este o hîrtie de turnesol, însă a dovedit că Chişinăul nu a încurajat la noi procesele democratice. Bunăoară, după ce am ales un başcan democrat, pe Mihail Formuzal, preşedintele Vladimir Voronin nu a găsit timp să vină în Găgăuzia ca să-l felicite. El a fost preşedintele ţării, nu al partidului comuniştilor ca să facă ce doreşte. Iată asta au scăpat comuniştii în rezolvarea conflictului transnitrean.”

Cei mai multi dintre oamenii locului îmi spun că un trai decent asigurat moldovenilor din dreapta Nistrului ar fi lucrul cel mai convingător pentru trăitorii localităţilor de pe celălalt mal al Nistrului, pe care toată lumea îi bombardează cu promisiuni.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG