Linkuri accesibilitate

Companiile moldo-române în pagubă după introducerea vizelor


La întreprinderea Artima din Chișinău

La întreprinderea Artima din Chișinău

Centrul de analiză „Expert-group” şi Asociaţia pentru Democraţie Participativă „Adept” au dat publicităţii ultimul raport, numit „Euromonitor” în care constată că peste 200 de companii moldo-române şi-au sistat activitatea după ce autorităţile de la Chişinău au impus regim de vize pentru cetăţenii români. Climatul de afaceri din Moldova, spun experţii, s-a deteriorat în prima jumătate de an, observîndu-se, în premieră, o reducere a investiţiilor străine, inclusiv a celor româneşti. Asta în condiţiile în care România se afla anul trecut pe locul 4 în topul investitorilor străini din Moldova, cu o pondere de aproape 6 procente din investiţiile totale. De asemeni, multe mărfuri moldovenşti ajungeau pe pieţele din Uniunea Europeană, avînd reprezentanţe în România. După introducerea regimului de vize, mai multe companii cu capital romanesc au fost nevoite sa-si sisteze activitatea în Moldova, din cauza procedurilor complicate de obtinere a vizelor pentru proprietari, parteneri sau angajatii societatilor respective. Colegul nostru, Vitalie Enache a aflat cum anume sunt afectate companiile moldo-române după impunerea de către autorităţi regimului de vize pentru cetăţenii români.

Fabrica de articole din marochinarie Artima din Chisinau si-a redus productia articolelor de voiaj de aproape trei ori dupa introducerea regimului de vize pentru cetatenii romani, spune directorul acestei Societati pe Actiuni, Ana Can. Potrivit acesteia, Artima colaboreaza de mai bine de 10 ani cu firma germana Schtratec Lederwaren prin intermediul careia fabrica moldoveneasca isi realizeaza articolele de voiaj pe piata UE.

Fiind reprezentata in R. Moldova de o persoana cu cetatenie romana, fabrica germana nu mai reuseste sa verifice in timp util calitatea productiei moldovenesti, ceea ce a si redus ritmul de preluare a articolelor, dupa cum ne spune reprezentantul Schtratec Lederwaren in R. Moldova, Elena Seremet: „Eu fiind reprezentantul firmei trebuie sa merg si cu dansii si fara dansii si chiar am avut nevoie in aceasta primavara, chiar in aprilie a trebuit la un moment dat sa ajung la Chisinau si mi-am luat si bilet de avion si a trebuit sa il returnez. Partenerii au mers singuri si n-a fost deloc placut, va dati seama si pentru dansii. In momentul in care nu te poti deplasa, atunci cand este nevoie, trebuie sa stai pe telefoane, este destul de stresant si de enervant. intervin atatea intr-o operatiune complexa ca a noastra. Lucram 10-12 camioane pe luna, va dati seama. ”

Daca in prezent de la fabrica Artima se preia de trei ori ori mai putina productie, atunci fabrica “Romanita” din Hancesti, cel de-al doilea partener al firmei germane in R. Moldova, si-a stopat cu totul activitatea, spune Elena Seremet: “ Daca nu poti sa te duci cand trebuie si sa vezi exact despre ce e vorba mai scapa si marfa in neregula, iar in vest circulatia marfurilor e mult ingreunata de problemele economice si daca se aduna stocuri la o firma pune punct pe productie pe perioada urmatoare. Daca a ajuns cu cele doua fabrici la 15 camioane pe luna, va dati seama ca a fost productie destul de serioasa".

Elena Seremet ne-a spus ca a facut pana astazi tot posibilul pentru a convinge firma Schtratec Lederwaren, pe care o reprezinta, ca problema vizelor pentru cetatenii romani e una de scurta durata. Dar spune Seremet, pentru europeni situatia politica din R. Moldova ridica oricum si pentru viitor anumite semne de intrebare.

Pe langa faptul ca au fost afectati mai multi agenti economici, si complexele hoteliere din R. Moldova au avut de suferit, dupa cum ne-a spus Nicolae Platon, presedintele Asociatiei nationale a agentiilor de turism: “Au fost afectati agentii economici si in primul rand hotelurile pentru care s-a diminuat numarul de turisti care veneau din Romania. Plus la asta grupurile de organizatii care erau formate in exterior si vizitau Romania, si care vizitau R. Moldova. Si lucrul asta dupa introducerea regimului de vize, am pierdut aceste grupuri si plus la asta am pierdut parteneriatul cu o buna parte din agentii de turism care furnizau turisti pe teritoriul R. Moldova. Coeficientul de utilizare la hotelurile care lucrau cu directia respectiva cu Romania, au scazut cu 25-30 de procente. Si asta e o diminuare foarte drastica fiindca marea majoritate a complexelor hoteliere a inceput o reducere de personal si majoritatea trimit personal in concediu pe cont propriu.”


Expertii in economie din R. Moldova confirma ca introducerea regimului de vize a afectat climatul de afaceri, mai ales pentru companiile care angajeaza cetateni romani, in special cele amplaasate in raioanele din apropierea frontierei cu Romania.
XS
SM
MD
LG