Linkuri accesibilitate

Moscow Times: O aniversare ce lasă puțin loc de sărbătoare

Ruşilor le plac aniversările, în special acelea marcate cu cifre rotunde. Aceea de duminică însă – 10 ani de la intrarea pe scena politică rusească a lui Vladimir Putin – lasă puţin loc de sărbătoare, scrie analistul Evgheni Kiseliov în „Moscow Times”.

La 9 august 1999, scrie analistul rus, preşedintele de atunci Boris Elţîn, care era la ora aceea epuizat psihic, slab şi uşor de manipulat, a făcut ceea ce avea să fie probabil cea mai mare greşeală din cariera sa politică – a numit un nou guvern în frunte cu puţin cunoscutul Vladimir Putin. Mai mult decît atît, Elţîn a spus atunci ca ar vrea ca Putin să-i urmeze în funcţia de preşedinte al Rusiei. Ceea ce s-a şi întîmplat. Doar că puţin după ce a preluat mandatul de la Kremlin, Putin a şters cu buretele toate reformele politice la care Elţîn s-a chinuit atît de mult să ajungă.

În spatele imaginilor lumnioase de la televizor se află o performanţă deplorabilă. Nu e nici o îndoială că aniversarea celor zece ani de cînd Putin e la putere va fi acoperită de fast, continuă Evgheni Kiseliov în „Moscow Times”, care ne îndeamnă să ne reamintim ce s-a întîmplat în 2007 (cînd Putin a împlinit 55 de ani), cum celebrităţi şi politicieni şi s-au grăbit să-l flateze, să-i laude calităţile (Kiseliov aminteşte şi de regizorul servil care a semnat o peliculă intutulată „55”, în care voreba peste măsură despre epocala moştenire politică a lui Putin).

Putin a construit un puternic cult al personalităţii în jurul său, în special prin intermediul televiunii publice, care îl arată zilnic într-o lumină favorabilă. Recent, întreaga Rusie a privit cu sufletul la gură cum Putin a atins fundul lacului Baical la bordul unui submarin Mir-2. Ruşii au suspinat de emoţie cînd iubitorul tuturor animalelor de pe pămînt Putin a plasat pe orbită un satelit ca să urmărească o balenă numită Daşa în Marea Orhoţk. Şi tot ruşii au privit cu încîntare la televizor ziua liberă pe care Putin şi-a luat-o ca să se dea cu pluta pe un rîu de munte în regiunea uitată de dumnezeu Tuva.

În spatele acestor imagini luminoase, în spatele popularităţii din sondaje şi al cultului personalităţii se află însă o performanţă deplorabilă, spune Evgheni Kiseliov. Rusia a pierdut de fapt zece ani, de cînd Putin a venit la putere şi a ratat o ocazie rară de a folosi lunga perioadă de timp în care preţul petrolului a fost unul mare pentru a se moderniza, atît economic cît şi politic. Economia rusească a început să crească repede înainte de venirea lui Putin la putere, cînd preţul la petrol era de 15 dolari barilul. Şi în plină eră Putin, cînd barilul de petrol ajunsese la o sută de dolari, rata creşterii economiei ruseşti a început să încetinească an de an.

Înfrîngere în Cecenia, eşec în relaţia cu Uniunea Europeană, şi cu Statele Unite? Vladimir Putin şi-a dedicat practic primii ani ai preşedinţiei sale războiului din Cecenia, luptei cu cîţiva oligarhi prea ambiţioşi, construirii pe verticală a puterii sale, plasării protejaţilor lui în poziţii cheie guvernamentale şi instituirii controlul guvernamental asupra celor mai mari instituţii de presă din Rusia.

Iar reformele economice începute pe vremea căzutului de acum în dizgraţie fost premier Kasianov (între care crearea fondului de stabilizare, noua lege a pămîntului, noile legi ale muncii, precum şi reforma monopolurilor asupra resurselor naturale), toate aceste reforme aşadar au fost oprite, pentru a face loc capitalismului de stat al lui Putin. În politica internă, Putin a înlocuit procedurile democratice cu autoritarismul. An după an, Rusia s-a clasat pe ultimele locuri ale diferitelor clasamente globale, ca una din cele mai corupte şi mai puţin democratice ţări ale lumii.

Al doilea război din Cecenia, cu care Putin şi-a început domnia, a fost de fapt o înfrîngere pentru Rusia, e de părere Evgheni Kiseliov. Republica cecenă a fost transformată în fieful personal al preşedintelui Ramzan Kadîrov care, argumentează Kiseliov, se bucură de o independenţă cum Giohar Dudaev, primul preşedinte cecen, sau Aslan Mashadov, cel de-al treilea, nici n-au visat vreodată. Cecenia trăieşte după propriile ei legi, iar Rusia contribuie la această şaradă cu nesfîrşite sume cash de la bugetul federal.

Evgheni Kiseliov trece revistă şi rezultatele politicii externe ale lui Putin în ultimii zece ani. El vorbeşte despre eşecul încercării de a folosi „arma energetică” în relaţia cu Occidentul, după ce Uniunea Europeană a căutat alte surse de gaze naturale şi despre eşecul „resetării” relaţiilor cu America, aşa cum a dorit Moscova acest lucru (ajutor rusesc în Afganistan în schimbul extinderii NATO în Georgia şi Ucraina). Kiseliov e de părere că recenta vizită în aceste două ţări făcută de vicepreşedintele american Biden dovedeşte că Washingtonul nici nu se gîndeşte să le întoarcă spatele.

Avînd în vedere criza economică, Kremlinul are două opţiuni: să strîngă şurubul, sau să începă o liberalizare graduală de susu în jos. Ar fi frumos, spune analistul Evgheni Kiseliov, să se creadă că autorităţile ruse ar alege a doua cale. Din păcate istoria rusă arată că de fiecare dată cînd conducătorii de la Moscova au fost puşi în această situaţie, au ales să strîngă şurubul, deşi situația s-a înrăutăţit întotdeauna din cauza asta.
XS
SM
MD
LG