Linkuri accesibilitate

Raportul Amnesty Internațional despre refugiații războiului ruso-georgian


Refugiați din Abhazia la Zugdidi

Refugiați din Abhazia la Zugdidi

Raportul „Civili în urma războiului. Un an după conflictul ruso-georgian”

Cu ocazia împlinirii a un an de la războiul ruso-georgian, organizația Amnesty International a dat publicităţii un raport în care se arată că mii de civili au fost obligaţi să se refugieze iar acum nu se mai pot întoarce acasa. Şi cei care au reuşit să se întoarcă au un viitor incert.

„Mii de refugiaţi încearcă sa-şi refacă vieţile. Este datoria autorităţilor să le facă tranziţia cât mai uşoară. Şi tot responsabilitatea autorităţilor este să facă dreptate şi să despăgubească victimele” – declară Nicola Duckworth, directorul pentru Europa şi Asia Centrală din cadrul Amnesty International. „Este vorba de autorităţile de ambele părţi ale conflictului” – a ţinut să precizeze Duckwoth .

Peste 190 de mii de persoane au fost obligate să-şi părăsească casele ca urmare a războiului care a izbucnit în noaptea de 7 spre 8 august 2008. 38.500 au fost obligaţi să părăsească Oseţia de Sud, refugiindu-se în Rusia. Din aceştia, arată AI, numai 4 mii s-au întors.

Din cei 138 de mii de georgieni obligaţi de asemeni să se refugieze, numai 30 de mii au putut să se întoarcă acasă. Din restul, cel putin 20 de mii pot fi consideraţi refugiaţi pe termen lung, cu şanse minime de a se mai întoarce acasa.

Majoritatea celor care s-au refugiat în Georgia, au fost cazaţi de autorităţi dar în cătune izolate. În aceste condiţii, le este foarte greu să circule şi mai ales să-şi găsească de lucru, ceea ce-i face şi mai dependenţi de ajutorul statului.

Raportul AI, intitulat „Civili în urma războiului. Un an după conflictul ruso-georgian” analizează în detaliu problemele cu care se confruntă refugiaţii şi mai ales situaţia precară şi de nesiguranţă în care se află.

Raportul pune însă un accent important şi pe responsabilitatea autorităţilor de a face dreptate, ţinând cont că în timpul conflictului, ambele părţi au comis abuzuri, chiar acte ce pot fi considerate crime împotriva umanităţii. Atât armata georgiană cât şi cea rusă au folosit, în atacuri asupra unor ţinte civile, bombe cu fragmentare – interzise între timp de convenţii internationale. AI aminteşte de bombardamentul georgian asupra capitalei osetine Ţinvali dar si despre atacurile miliţiilor osetine împotriva satelor cu o populaţie majoritar georgiană. Atacuri tolerate de trupele ruseşti.

„Până acum – se arată în raportul AI – nimeni nu a fost judecat, nici autorităţile georgiene, nici de cele ruseşti nu au încercat să stabilească cine este responsabil pentru diverse încălcări flagrante ale drepturilor omului. Nu există şansa unei reconcilieri – se arată in raportul AI – nu există şansa unei păci durabile, dacă nu se cunoaşte adevarul şi dacă nu sunt găsiţi vinovaţii”.
XS
SM
MD
LG